Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este o scrisoare a lui Dinu Pillat către sora sa, Pia (6 martie 1965), din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. La Subiectul al II-lea se cere perspectiva narativă dintr-un fragment din romanul Jar de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Tudor Arghezi.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „bineînțeles” și al secvenței „îmi dau seama” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „bineînțeles” are sensul de „desigur”, iar secvența „îmi dau seama” are sensul de „constat”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: firește, evident / înțeleg, observ, realizez.
2. Domeniul în care se încadrează studiul lui Dinu Pillat (6p)
Model: Studiul la care lucrează Dinu Pillat, despre tendințele generale ale romanului francez de la Proust încoace, se încadrează în domeniul criticii literare.
Punctaj: 4p domeniul (domeniul literar / al criticii literare), 1p enunț, 1p exprimare.
3. O reacție a familiei la primirea pachetului + justificare (6p)
Model: Familia reacționează cu bucurie la primirea pachetului trimis de Pia, lucru dovedit de comparația din finalul scrisorii: „A fost ca la pomul de Crăciun.”
Punctaj: 2p reacția (bucurie, entuziasm, surpriză plăcută), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. Un motiv pentru care familia părăsește duminica Bucureștiul (6p)
Model: Dinu Pillat și familia sa preferă să părăsească duminica Bucureștiul din cauza atmosferei încărcate a orașului. Ei își doresc „să scape dintre ziduri”, adică din spațiul închis și apăsător al cotidianului, și să respire aerul proaspăt al primăverii, în mijlocul naturii, care le aduce liniște și bucurie.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare. Alte motive acceptate: dorința de a se bucura de natură, sensibilitatea Monicăi față de „miracolul vegetal”.
5. O trăsătură morală a lui Dinu, din al treilea paragraf, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Din al treilea paragraf reiese sinceritatea lui Dinu. El recunoaște deschis că nu are scuza unei agende încărcate pentru întârzierea răspunsurilor și se compară, cu autoironie, cu un melc „închis și lent”, dar afectuos. Mărturisirea arată onestitate și modestie în relația cu sora sa.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături acceptate: sensibilitate, modestie, afecțiune.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Cred că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea totală la activitățile preferate, ci doar o mai bună organizare a timpului.
În primul rând, pasiunile ne refac energia, iar fără odihnă învățarea devine ineficientă. În scrisoarea din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele, Dinu Pillat povestește că Monica, aflată înaintea bacalaureatului, învață „până la extenuare” și aproape că nu mai are timp pentru poezie. Expresia sugerează că abandonarea pasiunii duce la epuizare, nu neapărat la rezultate mai bune. De altfel, familia ei își propune să evadeze în fiecare duminică din oraș, ceea ce arată nevoia de echilibru.
În al doilea rând, păstrarea unei activități plăcute dezvoltă disciplina. Din experiența personală, în anul Evaluării Naționale am continuat lecțiile de chitară o dată pe săptămână. Pentru că aveam un program fix, îmi planificam mai bine orele de studiu, iar muzica mă ajuta să mă relaxez după învățat.
Prin urmare, un examen cere sacrificii și priorități clare, dar nu renunțarea la ceea ce ne definește. Echilibrul dintre studiu și pasiuni este cheia unei pregătiri sănătoase.
Observă conectorii: „În primul rând”, „De altfel”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Jar de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei, ilustrată cu exemple din text (4p; 2p ezitantă, 1p simpla indicare a unor particularități fără raportare la text), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din romanul Jar de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este obiectivă. Naratorul este omniscient și nu participă la întâmplări, relatând la persoana a III-a: „Liana trecu în odaia cealaltă”. El cunoaște și trăirile interioare ale personajelor: știe că obiectele din cameră îi trezesc Lianei amintiri, dar că ea „reușea să nu se înduioșeze”, și observă tresărirea lui Dandu când o vede în doliu. Naratorul interpretează chiar gesturile, presupunând că Dandu s-a așezat de cealaltă parte a mesei „poate înadins”. Gândul final al Lianei, redat în vorbire directă, dezvăluie dezamăgirea ei, fără ca naratorul să intervină cu comentarii proprii.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic studiat de Tudor Arghezi.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea: perioada/curentul/orientarea tematică (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + evidențiate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj, analizate cu justificarea relevanței (2 × 3p).
Textul ales: Flori de mucigai, poezia care deschide volumul cu același titlu (1931). Pentru examen alege poezia pe care o stăpânești cel mai bine (Testament, Flori de mucigai, Psalm).
Eseu-model (≈ 490 de cuvinte)
Tudor Arghezi este unul dintre marii poeți ai perioadei interbelice, iar poezia Flori de mucigai, care deschide volumul din 1931, inspirat de experiența detenției de la Văcărești, este o artă poetică în care creația apare ca act de supraviețuire într-un spațiu ostil.
Poezia se încadrează în modernism prin mai multe trăsături. Prima este estetica urâtului: universul carceral, cu mucegai, zid și întuneric, devine materie poetică, iar din aceste elemente respingătoare se nasc „flori”. A doua trăsătură este inovația la nivelul limbajului, prin folosirea unor termeni populari, argotici sau considerați nepoetici, alături de expresii metaforice surprinzătoare. Prin aceste mijloace, Arghezi demonstrează că poezia poate exista oriunde, chiar și în condițiile cele mai degradante.
Tema poeziei este condiția creatorului într-un mediu care îl privează de libertate și de mijloacele firești ale scrisului. O primă imagine semnificativă este cea din incipit, a versurilor scrise „cu unghia” pe tencuiala zidului. Gestul sugerează efortul dureros al creației și nevoia de a scrie, mai puternică decât lipsa instrumentelor. Poezia astfel născută nu mai este rodul inspirației luminoase, ci al suferinței. A doua imagine relevantă este cea a unghiei ajunse să fie bontă, amorțită, care nu mai poate scrie, deși mâna rămâne încleștată. Imaginea arată că, sub apăsarea întunericului și a izolării, creatorul trăiește drama neputinței, iar poezia devine un strigăt al conștiinței care refuză să tacă.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Sintagma „Flori de mucigai” este un oximoron: florile, simbol al frumuseții și al vieții, sunt asociate cu mucegaiul, semn al degradării. Titlul rezumă astfel programul estetic al volumului: frumosul se poate naște din urât, iar arta poate transfigura suferința. Prin acest oximoron, poetul anunță încă de la început caracterul modernist al textului.
Al doilea element semnificativ este antiteza dintre creația inspirată și creația din detenție. Poetul opune versurilor nescrise acum, fără călimară și fără condei, poezia de altădată, care venea din lumină și din înălțimi. Antiteza dintre spațiul închis al celulei și puterile care l-au părăsit, ca îngerul inspirației, evidențiază ideea că artistul este singur în fața creației. Această opoziție justifică tonul grav, de lamentație, al textului.
În concluzie, Flori de mucigai este o artă poetică modernistă, în care Tudor Arghezi arată că poezia poate fi scrisă chiar și în condițiile cele mai dure. Prin estetica urâtului, prin imagini puternice și printr-un limbaj inovator, poetul transformă suferința în valoare artistică.
Greșeli frecvente la eseul despre Arghezi
- Numești „modernism”, dar nu arăți trăsăturile pe text — pierzi 2p.
- Comentezi figurile de stil fără să spui ce sugerează — 1–2p din 3.
- Lipsesc introducerea sau încheierea — se pierde 1p la redactare.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă obiectivă” + exemple din text |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |