Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea august–septembrie, varianta 4. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din memoriile actriței Maria Filotti, La Iași. În vreme de război (volumul Am ales teatrul), despre refugiul din 1916. La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-un fragment din Chițimia de Ion Băieșu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „înfricoșătoare” și al secvenței „aduce alinare” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „înfricoșătoare” are sensul de „înspăimântătoare”, iar secvența „aduce alinare” are sensul de „a liniști”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: terifiante, cumplite / a consola, a mângâia.
2. Orașele din care proveneau actorii refugiați la Iași (6p)
Model: Actorii refugiați la Iași în 1916 proveneau din București și din Craiova, de la teatrele naționale din aceste orașe.
Punctaj: 2p + 2p pentru cele două orașe (București, Craiova), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Profesia Mariei Filotti + justificare (6p)
Model: Maria Filotti este actriță, lucru dovedit de mărturisirea ei: „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez”.
Punctaj: 2p profesia (actriță), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce se refugiază Maria Filotti la Iași (6p)
Model: Maria Filotti se refugiază la Iași din cauza declanșării războiului. Bucureștiul devenise un oraș nesigur, cu alarme aeriene și ferestre camuflate, iar autoritățile se evacuau în Moldova. Singură în capitală cu băiețașul ei, după ce își pierduse părinții și toți ai ei plecaseră pe front, actrița caută la Iași siguranță și sprijinul colegilor de breaslă.
Punctaj: 2p motivul (războiul), 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală a autoarei, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Maria Filotti dovedește spiritul datoriei. Pe lângă munca de la teatru, ea lucrează în fiecare dimineață ca infirmieră la spitalul din Iași, convinsă că fiecare trebuie să ajute la alinarea suferințelor provocate de război. Deși începutul este greu, nu renunță și se bucură că îi poate ajuta pe răniți.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături acceptate: tăria de caracter, empatia.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 230 de cuvinte):
Sunt convins că implicarea în acțiuni civice este foarte importantă în situații de criză, deoarece instituțiile nu pot face față singure tuturor nevoilor.
În primul rând, voluntarii pot alina suferința celor afectați direct. Fragmentul din volumul Am ales teatrul arată că, în timpul Primului Război Mondial, actrița Maria Filotti lucrează în fiecare dimineață ca infirmieră la spitalul instalat în Liceul-Internat din Iași. Deși prima zi la sala de operații este foarte grea, ea se obișnuiește cu munca aspră și găsește o mare mulțumire când vede zâmbetul pe chipurile răniților. Exemplul ei arată că orice om, indiferent de profesie, poate fi de folos.
În al doilea rând, implicarea civică întărește solidaritatea și moralul unei comunități. Tot în fragment, artiștii refugiați formează echipe care joacă pentru soldați, aproape de linia frontului, iar George Enescu cântă pretutindeni unde poate aduce alinare. Din experiența personală, în timpul inundațiilor din județul meu, elevii liceului au strâns alimente și haine pentru familiile afectate, iar acțiunea a unit întreaga școală.
Așadar, în vremuri de criză, implicarea civică nu este un gest opțional, ci o datorie morală. Ea ajută concret oamenii și le redă speranța.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Deși”, „În al doilea rând”, „Așadar” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Chițimia de Ion Băieșu.
Ce cere baremul: precizarea rolului notațiilor (2p) — facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea adecvată și nuanțată (4p; 2p ezitantă, 1p încercare), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 130 de cuvinte):
În fragmentul din Chițimia de Ion Băieșu, notațiile autorului au rolul de a indica detaliile scenografice și de a caracteriza personajele. Didascalia inițială descrie camera-salon „neîngrijită și mobilată fără gust”, despărțită de dormitor printr-un glasvand, precum și obiectele din dormitor: oglinda, noptierele și patul foarte larg. Aceste indicații facilitează transpunerea scenică și sugerează, totodată, dezordinea vieții familiei. Notațiile au și rol de caracterizare: Chițimia I, îmbrăcat într-un halat jerpelit și „vizibil marcat” de o degradare morală, bombăne, fluieră, geme și trântește scaunul, gesturi care arată nervozitatea și lipsa lui de respect față de ceilalți. Indicațiile despre Vica, cu părul roșcat pus pe moațe și „glasul suferind”, precum și remarca „Nu i se răspunde”, evidențiază conflictul și comunicarea absentă dintre soți.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p; 3p ezitant, 1p încercare).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj, cu justificarea relevanței pentru construcția personajului (2 × 3p).
Textul ales: romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) de Camil Petrescu, personajul Ștefan Gheorghidiu.
Eseu-model (≈ 510 de cuvinte)
Camil Petrescu este unul dintre creatorii romanului românesc modern, iar Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, publicat în 1930, este un roman psihologic, al experienței trăite. Personajul principal, Ștefan Gheorghidiu, este un intelectual lucid, care își analizează obsesiv propriile trăiri, mai întâi în iubire, apoi în război.
Din punct de vedere social, Gheorghidiu este la început un student sărac la Filosofie, căsătorit cu Ela, o colegă de facultate. Situația lui se schimbă după moartea unchiului Tache, care îi lasă o moștenire importantă. Mai târziu, el devine sublocotenent în armata română, mobilizat în Primul Război Mondial. Din punct de vedere psihologic, Ștefan este un hipersensibil, orgolios, mereu în căutarea absolutului. Din punct de vedere moral, este un idealist intransigent, care respinge compromisurile lumii burgheze și refuză orice formă de imperfecțiune în iubire.
Trăsătura dominantă a personajului este luciditatea analitică, dublată de gelozie. Un prim episod semnificativ este excursia la Odobești. În timpul acestei excursii, Ela îi acordă o atenție deosebită domnului G., iar Gheorghidiu analizează fiecare gest al soției: felul în care stă lângă acesta la masă sau mănâncă din farfuria lui. Episodul arată cum orice detaliu devine pentru erou un semn al trădării, iar luciditatea se transformă în suferință. Al doilea episod relevant este cel de pe front. Confruntat cu moartea, cu haosul și cu frica, Gheorghidiu observă cu aceeași luciditate realitatea războiului. Experiența colectivă a frontului îl face să înțeleagă cât de neînsemnată este drama lui personală. De aceea, la întoarcere, îi lasă Elei „tot trecutul”, semn al eliberării.
Un prim element de structură relevant este perspectiva narativă subiectivă. Romanul este scris la persoana I, iar Ștefan este narator și personaj. Relatarea subiectivă permite cunoașterea directă a gândurilor și a îndoielilor sale, dar face ca imaginea celorlalți, mai ales a Elei, să fie filtrată prin conștiința lui. Această perspectivă este esențială pentru construcția personajului, deoarece arată că adevărul este relativ și că Gheorghidiu își construiește singur drama.
Al doilea element semnificativ este incipitul, situat la popota ofițerilor de pe Valea Prahovei, în primăvara lui 1916. Discuția despre un proces în care un soț și-a ucis soția infidelă declanșează în mintea lui Gheorghidiu memoria involuntară, iar povestea iubirii este reconstituită retrospectiv. Prin această tehnică, timpul cronologic se îmbină cu timpul psihologic, ceea ce evidențiază caracterul introspectiv al personajului, obsedat de întrebarea dacă a fost sau nu înșelat.
În concluzie, Ștefan Gheorghidiu este un personaj modern, construit prin perspectivă subiectivă, prin analiză psihologică și printr-o structură bazată pe memorie. Prin el, Camil Petrescu creează imaginea intelectualului care caută absolutul într-o lume relativă.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statut prezentat pe toate planurile, cu evoluția personajului.
- Episoadele sunt comentate în raport cu trăsătura, nu povestite.
- La perspectivă și incipit explici de ce contează pentru personaj.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (scenografic, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade comentate, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |