Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din monografia Ion Creangă. Viața și opera de G. Călinescu, despre ultimii ani ai povestitorului. La Subiectul al II-lea se comentează poezia A mele visuri... de Al. Vlahuță, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj din proza lui Liviu Rebreanu sau a lui Camil Petrescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de bună seamă” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de bună seamă” are sensul de „desigur”.
Punctaj: 4p pentru sens, 1p pentru răspuns formulat în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: cu siguranță, negreșit, fără îndoială.
2. Două surse de venit ale lui Ion Creangă (6p)
Model: Două dintre sursele de venit ale lui Ion Creangă sunt activitatea de institutor și comerțul, deoarece era „debitant de tutun”.
Punctaj: 2p + 2p pentru cele două surse, 1p enunț, 1p exprimare. Se acceptă și: calitatea de proprietar asociat de tipografie, vânzarea abecedarului (ajuns la a douăzeci și una ediție).
3. O posibilă semnificație a curcubeului pentru Creangă + justificare (6p)
Model: Pentru Ion Creangă, curcubeul poate semnifica speranța într-o vindecare, lucru sugerat de secvența: curcubeul era un „semn, poate, pentru el, de schimbări în bine”.
Punctaj: 2p semnificația (speranță, alinare, semn de bun augur), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare. Poate fi folosită și secvența despre al doilea curcubeu, care „îi dădu poate o nouă alinare”.
4. Un motiv pentru care Creangă călătorește la Târgu-Neamț (6p)
Model: Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț pentru a revedea locurile copilăriei și rudele. Bolnav și presimțind că „n-are s-o mai ducă mult”, el simte nevoia să-și ia rămas-bun de la spațiul care l-a format și să mai guste o dată din bucuriile simple ale vieții de sat, căutând acolo o consolare pe care medicina nu i-o mai putea oferi.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare de explicare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală a lui Ion Creangă, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Ion Creangă dovedește sensibilitate. Revenind la școala în care învățase, el îi dăruiește un exemplar din Povățuitor și, după cum presupune Călinescu, lăcrimează la vederea băncilor. Gestul arată atașamentul profund față de locurile copilăriei și emoția omului care simte că se apropie de sfârșit.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături acceptate: fire superstițioasă (curcubeul ca semn), afectivitate, recunoștință.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 230 de cuvinte):
Consider că oamenii trebuie să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, pentru că acolo și-au construit nu doar cunoștințele, ci și o parte din identitate.
În primul rând, școala este locul în care primim primele instrumente ale reușitei: cititul, scrisul, gândirea critică. Fragmentul din monografia lui G. Călinescu arată că Ion Creangă, ajuns un autor cunoscut, dăruiește școlii din Târgu-Neamț, unde învățase alături de Conta, un exemplar din Povățuitor, cu dedicația „pentru bibliotecă”. Gestul este o formă de a da înapoi o parte din ceea ce a primit, iar emoția cu care revede băncile arată cât de mult a contat pentru el acel început.
În al doilea rând, recunoștința față de școală întărește legătura dintre generații și îi motivează pe cei care predau. Din experiența personală, la întâlnirea de zece ani a absolvenților, foștii elevi ai școlii mele au donat cărți și au povestit actualilor elevi cum i-au ajutat profesorii. Profesorii au fost vizibil emoționați, iar elevii mai mici au înțeles că efortul lor de acum are un sens.
Prin urmare, recunoștința față de școală nu este o simplă formalitate, ci o datorie morală. Ea păstrează vie memoria celor care ne-au format și transformă școala într-o comunitate, nu doar într-o etapă a vieții.
Observă conectorii: „În primul rând”, „iar”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia A mele visuri... de Al. Vlahuță, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: precizarea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației dintre idee și mijloacele artistice (4p; 2p dacă relația e evidențiată ezitant, 1p pentru simpla enumerare a figurilor de stil), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 140 de cuvinte):
Ideea poetică a textului lui Al. Vlahuță este tristețea eului liric în fața visurilor pierdute, care nu mai pot renaște. Această idee este susținută de corespondența dintre natură și suflet: visurile risipite se regăsesc „în frunzele pălite” și în pustiul văii, imagini autumnale în care epitetul sugerează ofilirea speranțelor. Metafora visurilor „troienite” sub straturile vremii accentuează ideea ireversibilității, iar vremea devine o zăpadă care acoperă totul. Forma fixă a rondelului, cu versul-refren „A mele visuri risipite”, reluat de trei ori, creează o muzicalitate obsedantă, ca o lamentație. Inversiunea din refren pune în relief posesivul și arată implicarea afectivă a eului. În ultima strofă, apostrofa adresată copacului construiește o antiteză: natura își recapătă podoaba la fiecare primăvară, pe când visurile omului rămân definitiv pierdute.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului — prezentare adecvată și nuanțată (6p).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p); simpla numire sau rezumarea episoadelor aduce doar 1p + 1p.
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate, cu justificarea relevanței pentru construcția personajului (2 × 3p): incipit, final, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale etc.
Textul ales: romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu, personajul Ion Pop al Glanetașului.
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Liviu Rebreanu este considerat creatorul romanului românesc modern, iar Ion, publicat în 1920, este primul roman obiectiv din literatura noastră. Personajul principal, Ion Pop al Glanetașului, este construit ca un personaj complex, dominat de o patimă care îi determină întregul destin: dorința de a avea pământ.
Din punct de vedere social, Ion este fiul unor țărani săraci din satul Pripas. Tatăl său, Alexandru Glanetașu, risipise zestrea mamei, astfel încât familia are foarte puțin pământ. Într-o lume în care valoarea omului este măsurată după numărul de pogoane, sărăcia îl umilește pe Ion. Din punct de vedere psihologic, el este un tânăr harnic, inteligent, mândru și impulsiv, sfâșiat între „glasul pământului” și „glasul iubirii”. Din punct de vedere moral, Ion evoluează spre degradare: pentru a obține pământ, nu ezită să o manipuleze pe Ana, fiica bogatului Vasile Baciu, deși o iubește pe Florica.
Trăsătura definitorie a personajului este patima pentru pământ, ilustrată prin mai multe episoade semnificative. Un prim episod este cel al horei din incipit. Deși Florica îi este dragă, Ion o invită la joc pe Ana, după ce calculează că zestrea ei l-ar scoate din sărăcie. Gestul arată că în conștiința lui interesul începe să biruie sentimentul. Al doilea episod relevant este scena în care Ion, devenit stăpân pe pământurile lui Vasile Baciu, sărută pământul. Gestul său, aproape religios, este însoțit de imaginea unui pământ privit ca o ibovnică. Episodul arată că posesiunea pământului a devenit pentru el o formă de împlinire supremă, mai importantă decât familia, iar indiferența față de Ana, care se sinucide, confirmă dezumanizarea lui.
Un prim element de structură relevant pentru construcția personajului este conflictul. Conflictul exterior dintre Ion și Vasile Baciu, dar și cel cu George Bulbuc, rivalul său, evidențiază ambiția și duritatea personajului. Mai important este însă conflictul interior dintre dorința de pământ și iubirea pentru Florica. Acest conflict explică evoluția lui Ion: după ce își satisface prima patimă, revine cealaltă, iar încercarea de a o recuceri pe Florica, soția lui George, îi aduce moartea. Conflictul interior face din Ion un personaj complex, nu doar un simplu țăran lacom.
Al doilea element semnificativ este relația dintre incipit și final, adică structura circulară a romanului. Romanul începe și se încheie cu imaginea drumului care intră și iese din satul Pripas. Această simetrie sugerează că destinul lui Ion se înscrie într-o lume care continuă să existe după moartea lui. Personajul apare astfel ca o victimă a propriei patimi, iar viața satului, cu legile ei aspre, merge mai departe. Structura circulară accentuează caracterul obiectiv, aproape de cronică, al construcției personajului.
În concluzie, Ion este un personaj memorabil al literaturii române, construit realist prin mijloace variate: caracterizare directă și indirectă, conflicte puternice și o compoziție riguroasă. Prin destinul său, Liviu Rebreanu arată cum patima pentru pământ poate distruge un om și pe cei din jurul lui.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statutul este prezentat pe toate planurile (social, psihologic, moral), nu doar prin câteva adjective.
- Episoadele sunt comentate, nu povestite: spui ce dovedește fiecare despre trăsătură.
- La elementele de structură explici de ce contează pentru personaj (aici: conflictul și structura circulară).
- Introducere, cuprins, încheiere (1p) și minimum 400 de cuvinte — altfel nu se acordă cele 12p de la redactare.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | ideea poetică + relația ei cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade comentate, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |