Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea august–septembrie, varianta 9. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga, despre șederea autoarei la Berna, în casa familiei Marti. La Subiectul al II-lea se cere perspectiva narativă dintr-un fragment din romanul Amândoi de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un text dramatic studiat.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „mi-am dat seama” și al cuvântului „greșit” (6p)
Model: În textul dat, secvența „mi-am dat seama” are sensul de „am înțeles”, iar cuvântul „greșit” are sensul de „incorect”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: am realizat, am constatat / nepotrivit.
2. Prenumele tatălui lui Rolf (6p)
Model: Tatăl lui Rolf se numea Hugo, fiind soțul doamnei Marti.
Punctaj: 4p prenumele (Hugo), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Un avantaj al cazării la hotel + justificare (6p)
Model: Cazarea la hotel îi oferă lui Dorli Blaga independență, așa cum reiese din secvența: „Dispuneam de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber.”
Punctaj: 2p avantajul (independența, libertatea), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce a lucrat doamna Marti până la o vârstă înaintată (6p)
Model: Doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării. După moartea soțului, în 1937, ea a rămas, la 39 de ani, fără niciun mijloc de existență și, pentru că nu lucrase până atunci, a trebuit să muncească mulți ani ca bibliotecară ca să-și poată face anii de pensie și să aibă o bătrânețe liniștită.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O atitudine a autoarei față de doamna Marti, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Autoarea manifestă admirație față de doamna Marti. Ea o descrie ca pe o femeie frumoasă și elegantă la 86 de ani, cu o locuință aranjată cu gust, și apreciază optimismul ei: bătrâna doamnă se bucura de fiecare clipă și se respecta chiar și atunci când era singură.
Punctaj: 2p atitudinea, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte atitudini acceptate: afecțiune („Aveam iar o mamă!”), respect, recunoștință.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată sau nu, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că atitudinea oamenilor față de mediu poate fi schimbată, mai ales prin exemplu personal și prin educație.
În primul rând, contactul cu o persoană care respectă mediul ne poate face să ne schimbăm obiceiurile. În fragmentul din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga, doamna Marti o întreabă pe autoare, mirată, de ce a pus atâta apă în ceainic. Observația aparent mică o face pe Dorli Blaga să înțeleagă că elvețienii nu sunt risipitori, că economisesc apa potabilă și reciclează tot ce se poate. Concluzia ei, „Am înțeles și am învățat”, arată că un singur gest a schimbat o atitudine.
În al doilea rând, educația și obișnuința creează comportamente responsabile. Din experiența personală, după ce școala noastră a introdus coșuri separate pentru reciclare și un concurs între clase, tot mai mulți colegi au început să sorteze deșeurile și acasă. La început părea o regulă impusă, dar a devenit treptat un obicei firesc.
Prin urmare, atitudinea față de mediu nu este fixă, ci se poate forma și corecta. Prin exemple bune și prin educație, fiecare dintre noi poate deveni mai responsabil față de natură.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Amândoi de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei, ilustrată cu exemple din fragment (4p; 2p ezitantă, 1p simpla indicare a unor particularități fără raportare la text), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 115 cuvinte):
În fragmentul din romanul Amândoi de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu este implicat în acțiune și relatează la persoana a III-a drumul Solomiei spre Valea Ursului: ea trece prin Brașov, refuză să urce în autobuz și este luată în sanie de Dumitru al Smărăndiței. Naratorul este omniscient, deoarece cunoaște și stările personajului: știe că Solomia „se simți mai ușoară”, deși era obosită. De asemenea, el redă gândurile eroinei în vorbire directă, prin replica „Lasă că-i bine! Nu s-au culcat încă!”, care exprimă liniștirea ei. Detaliile precise, precum luminița „ca un ochi bolnav de griji” sau gestul câinelui Tâlharu, întăresc caracterul obiectiv și realist al relatării.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p; 3p ezitant, 1p schematic).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două scene/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două componente de structură și/sau de limbaj ale textului dramatic (acțiune, conflict dramatic, notațiile autorului, modalități de caracterizare, limbaj, act, scenă), cu justificarea relevanței (2 × 3p).
Textul ales: comedia O scrisoare pierdută (1884) de I. L. Caragiale, personajul Zaharia Trahanache.
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Ion Luca Caragiale este cel mai important dramaturg român, iar comedia O scrisoare pierdută, jucată pentru prima dată în 1884, satirizează viața politică dintr-un oraș de provincie în timpul alegerilor. Unul dintre personajele memorabile ale piesei este Zaharia Trahanache, construit ca tip al încornoratului simpatic și al politicianului abil.
Din punct de vedere social, Trahanache este o figură importantă a orașului: prezident al comitetului permanent, al comitetului electoral, al comitetului școlar și al multor alte comitete. El conduce, așadar, viața politică locală a partidului de guvernământ. Din punct de vedere psihologic, este un bătrân calm, răbdător, care nu se grăbește niciodată, de unde și ticul verbal „Ai puțintică răbdare”. Din punct de vedere moral, Trahanache acceptă compromisul: deși află că soția lui, Zoe, îl înșală cu prietenul său, Ștefan Tipătescu, preferă să pretindă că scrisoarea este o „plastografie”, pentru a-și păstra liniștea familiei și poziția politică.
Trăsătura dominantă a personajului este abilitatea disimulată sub o aparentă naivitate. O primă scenă semnificativă este cea din actul I, în care Trahanache le povestește lui Tipătescu și Pristanda despre scrisoarea compromițătoare. Deși ține în mână dovada infidelității, el le spune calm că este o plastografie și că „onoarea” familiei nu poate fi atinsă. Atitudinea lui arată fie o încredere naivă, fie o strategie deliberată de a evita scandalul. A doua scenă relevantă este cea în care Trahanache le dezvăluie lui Zoe și lui Tipătescu că a găsit o poliță falsificată de Cațavencu. Bătrânul o folosește cu viclenie pentru a-l șantaja pe adversar, oferind schimbul: scrisoarea pentru poliță. Scena dezvăluie că sub aerul său bonom se ascunde un politician abil, care știe să lupte cu armele adversarului.
O primă componentă relevantă este limbajul. Ticul verbal „Ai puțintică răbdare” reflectă calmul personajului și strategia lui de a amâna deciziile până când găsește o soluție. De asemenea, formulări precum „unde nu e moral, acolo e corupție” arată, prin comicul de limbaj, contradicția dintre principiile declarate și faptele reale. Limbajul devine astfel o modalitate importantă de caracterizare indirectă.
A doua componentă semnificativă este conflictul dramatic. Conflictul principal se desfășoară între grupul puterii (Trahanache, Tipătescu, Zoe) și opoziție (Cațavencu), pentru candidatura în alegeri. Trahanache se află în centrul acestui conflict, deoarece scrisoarea îl privește direct. Modul în care el îl gestionează, prin răbdare și contraatac, arată că este un jucător politic priceput, nu doar un soț înșelat. Conflictul scoate în evidență, astfel, dubla natură a personajului.
În concluzie, Zaharia Trahanache este un personaj complex, construit prin limbaj, prin conflict și prin scene în care naivitatea aparentă ascunde abilitatea. Prin el, Caragiale realizează una dintre cele mai reușite satire ale moravurilor politice și familiale din societatea vremii.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statutul este prezentat social, psihologic și moral, cu dovezi din piesă.
- Scenele sunt comentate în raport cu trăsătura, nu repovestite.
- Componentele alese sunt specifice textului dramatic (limbaj, conflict, notații, act/scenă) și legate de personaj.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă obiectivă” + exemple din text |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 scene comentate, 2 componente ale textului dramatic, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |