Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea august–septembrie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este o pagină de jurnal din volumul Însemnările mele de Maria Banuș, scrisă pe când autoarea era elevă (decembrie 1927). La Subiectul al II-lea se comentează poezia S-a spulberat de Tudor Arghezi, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un text narativ de Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — scrie cu propriile cuvinte. Pentru această variantă baremul oficial nu este disponibil în arhivă, așa că punctajele indicate urmează structura standard a baremelor de la profilul umanist (identică în toate variantele din 2023).
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „vrute și nevrute” (6p)
Model: În textul dat, secvența „vrute și nevrute” are sensul de „tot felul de lucruri fără importanță”.
Punctaj (structură standard): 4p pentru sens, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Se pot accepta și: de toate, fleacuri, lucruri fără legătură cu subiectul.
2. Instrumentul muzical la care cânta Maria Banuș (6p)
Model: Când era elevă, Maria Banuș cânta la pian, după cum reiese din mărturisirea că, așteptând-o pe Dida, a exersat la pian.
Punctaj: 4p informația corectă (pianul), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Atitudinea Mariei Banuș față de Bubi + justificare (6p)
Model: Maria Banuș manifestă antipatie față de Bubi, lucru dovedit de mărturisirea ei: „Nu știu de ce oare nu-l prea am eu la stomac.”
Punctaj: 2p atitudinea (antipatie, iritare, ironie), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare. Se poate cita și: „O să-l am toată vacanța pe cap.”
4. De ce se simte eleva diferită de ceilalți la patinaj (6p)
Model: La patinaj, Maria Banuș se simte diferită de ceilalți din cauza fricii care o paralizează. În timp ce tinerii din jur petrec, patinează și par fericiți, ea rămâne în sală, tremurând de frig, și nu îndrăznește să intre pe gheață. Frica și timiditatea o fac să se simtă „oropsită”, exclusă din bucuria celorlalți.
Punctaj: 2p motivul (frica, timiditatea, lipsa de încredere în sine), 2p explicația nuanțată, 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală din primul paragraf, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): În primul paragraf, Maria Banuș se dovedește sinceră. Ea își recunoaște deschis firea nemulțumită, care se bucură doar de așteptarea unui lucru, nu și de împlinirea lui. De asemenea, admite că Bubi are reale calități, deși nu-l simpatizează, ceea ce arată onestitate față de sine.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături posibile: spirit autocritic, autoironie, timiditate.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă emoțiile influențează sau nu comportamentul unei persoane, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că emoțiile influențează în mod decisiv comportamentul unei persoane, uneori chiar mai mult decât rațiunea.
În primul rând, emoțiile negative, precum frica, pot bloca o persoană și o pot împiedica să facă ceea ce își dorește. Fragmentul din volumul Însemnările mele de Maria Banuș ilustrează acest lucru: la patinoar, tânăra elevă privește fericirea celorlalți, dar nu îndrăznește să patineze, pentru că o domină frica. Chiar și atunci când intră pe gheață, de brațul Didei, nu simte altceva decât teamă, iar după câțiva pași se retrage. Comportamentul ei retras nu vine din lipsa dorinței, ci din emoția care o paralizează.
În al doilea rând, emoțiile pozitive ne pot da curaj și ne pot mobiliza. Din experiența personală, la primul meu concurs de dezbateri eram foarte emoționat, dar entuziasmul colegilor de echipă m-a contaminat. Bucuria de a fi împreună m-a făcut să vorbesc mai sigur pe mine decât la repetiții și am obținut un rezultat bun.
Așadar, emoțiile nu sunt doar trăiri interioare, ci forțe care ne orientează faptele. De aceea, este important să învățăm să le recunoaștem și să le gestionăm, pentru ca ele să ne ajute, nu să ne limiteze.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „Așadar”, „De aceea” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul S-a spulberat de Tudor Arghezi, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul (structura standard): precizarea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației dintre idee și mijloacele artistice (4p; 2p pentru evidențiere ezitantă, 1p pentru simpla precizare a unor figuri de stil), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 135 de cuvinte):
Ideea poetică a textului lui Tudor Arghezi este trecerea ireversibilă a timpului, care face ca existența omului să fie fragilă și greu de înțeles. Verbul „se spulberă”, reluat din titlu, sugerează dispariția rapidă și totală a clipelor trăite. Antiteza dintre „Trecutu-l” și „Acumul” arată că nici prezentul nu poate fi păstrat: substantivizarea adverbului transformă clipa într-o realitate care ne aparține și totuși ne scapă, idee subliniată de antiteza „cu noi” – „departe”. Comparația dublă „Ca umbra și ca fumul” întărește sentimentul de efemeritate prin imagini ale imaterialului. Finalul conține o interogație retorică prin care eul liric pune la îndoială chiar realitatea lumii văzute, transformând meditația asupra timpului într-o neliniște filozofică. Rima împerecheată și ritmul grav dau textului tonul unei reflecții calme, dar apăsătoare.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ de Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu.
Ce punctează baremul (structura standard: 18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate, cu relevanța lor pentru construcția personajului (2 × 3p).
Textul ales: romanul Baltagul (1930) de Mihail Sadoveanu, personajul Vitoria Lipan.
Eseu-model (≈ 510 de cuvinte)
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanți prozatori români, iar romanul Baltagul, publicat în 1930, aduce în prim-plan lumea păstorilor de la munte. Personajul principal, Vitoria Lipan, este o femeie puternică, al cărei drum în căutarea soțului dispărut devine o călătorie inițiatică și o formă de restabilire a ordinii morale.
Din punct de vedere social, Vitoria este soția oierului Nechifor Lipan și trăiește în satul Măgura Tarcăului. Ea conduce gospodăria în absența soțului și este mama a doi copii, Minodora și Gheorghiță. Din punct de vedere psihologic, Vitoria este o femeie lucidă, răbdătoare și extrem de hotărâtă, care își ascunde suferința sub o aparentă asprime. Din punct de vedere moral, ea rămâne fidelă legilor nescrise ale comunității și credinței: nu se poate liniști până când soțul ei nu primește îngroparea creștinească, iar vinovații nu sunt pedepsiți.
Trăsătura dominantă a Vitoriei este inteligența, dublată de spirit de observație. Un prim episod care o ilustrează este cel în care Vitoria, îngrijorată de întârzierea lui Nechifor, interpretează semnele: visul în care soțul ei trecea o apă spre asfințit și cântecul cocoșului o conving că acesta a murit. Ea nu se lasă însă doar în voia superstiției, ci se pregătește metodic de drum: ține post, merge la preot și la baba Maranda, vinde produse și obține acte de la autorități. Al doilea episod relevant este scena praznicului de la Sabasa, în care Vitoria îi demască pe ucigași. Prin întrebări aparent nevinovate și prin reconstituirea faptelor, ea îl încolțește pe Calistrat Bogza, până când acesta, provocat, se trădează. Episodul arată că eroina a înțeles adevărul pas cu pas, ca un adevărat detectiv, iar dreptatea este făcută prin luciditatea ei.
Un prim element de structură relevant este modalitatea de caracterizare. Naratorul o caracterizează pe Vitoria mai ales indirect, prin fapte, gesturi, limbaj și relația cu ceilalți. Privirea ei pătrunzătoare, tăcerile și replicile scurte, uneori ironice, îi dezvăluie forța interioară. Caracterizarea directă apare rar, de exemplu prin portretul femeii cu ochii căprui, în care sunt sugerate frumusețea și energia ei. Preponderența caracterizării indirecte arată că Vitoria se definește prin acțiune, nu prin descrieri.
Al doilea element semnificativ este structura romanului, construită pe motivul călătoriei. Drumul Vitoriei, care reface traseul lui Nechifor din Măgura până în râpa unde zace trupul acestuia, are o dublă semnificație: pe de o parte, este o anchetă care duce la aflarea adevărului; pe de altă parte, este un drum al inițierii pentru Gheorghiță, care devine bărbat. Această structură evidențiază rolul Vitoriei de conducătoare a acțiunii și de păstrătoare a rânduielii străvechi.
În concluzie, Vitoria Lipan este un personaj complex, construit prin mijloace variate de caracterizare și printr-o structură epică riguroasă. Ea întruchipează femeia aprigă din lumea arhaică, a cărei inteligență și hotărâre restabilesc echilibrul tulburat de crimă.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statut prezentat pe toate planurile, cu exemple concrete.
- Episoade comentate (ce arată despre inteligența Vitoriei), nu rezumate.
- Elementele de structură legate explicit de construcția personajului.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | ideea poetică + relația ei cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade comentate, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |