Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea specială, varianta 4. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din memoriile Sabinei Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, 1821 – 1891, despre educația fraților Brătianu. La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-un fragment din drama Moartea unui artist de Horia Lovinescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Ion Barbu sau Nichita Stănescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de seamă” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de seamă” are sensul de „important”.
Punctaj: 4p pentru sens, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: valoros, renumit, remarcabil.
2. Statutul lui Ionel Brătianu în Regimentul 2 Artilerie (6p)
Model: În Regimentul 2 Artilerie, Ionel Brătianu are statutul de voluntar.
Punctaj: 4p statutul (voluntar), 1p enunț, 1p exprimare.
3. O caracteristică a celor care predau la Școala de Poduri și Șosele + justificare (6p)
Model: Cei care predau la Școala de Poduri și Șosele se remarcă prin competență, lucru dovedit de secvența: „cei mai buni profesori și absolvenți ai școalelor străine țineau cursuri”.
Punctaj: 2p caracteristica (competența, pregătirea temeinică), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce îl pedepsesc părinții pe Vintilă în vacanță (6p)
Model: Părinții îl pedepsesc pe Vintilă în timpul vacanței, deoarece sunt dezamăgiți de rezultatele lui școlare. Băiatul, influențat de un coleg superficial, chiulise de la ore pentru panoramă, patinaj și jocuri, așa că a trecut clasa „fără strălucire”. Într-o familie în care seriozitatea la învățătură era o regulă, acest rezultat îi mâhnește profund pe părinți, care aleg o pedeapsă morală, nu materială: tatăl nu-i mai acordă nicio privire.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură a lui Vintilă Brătianu, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Vintilă Brătianu se dovedește sensibil. Pedeapsa părinților, care nu-l mai sărută și nu-l mai privesc seara, îl face să se ducă la culcare „nenorocit” și să sufere în fiecare zi. Această sensibilitate explică schimbarea radicală de după iertare, când devine cel mai muncitor dintre frați.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Altă trăsătură acceptată: superficialitatea (în primii ani de liceu).
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă familia are sau nu un rol important în dezvoltarea gustului artistic, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că familia are un rol esențial în dezvoltarea gustului artistic, pentru că ea oferă copilului primul contact cu frumosul.
În primul rând, părinții sunt cei care pot crea ocazii de întâlnire cu arta încă din copilărie. În fragmentul din volumul Sabinei Cantacuzino, părinții Brătianu completează lecțiile de muzică ale copiilor cu audiții de concerte, îi abonează la concertele simfonice de la Ateneu și îi duc la operă și la expozițiile de pictură. Rezultatul este vizibil: niciunul dintre frați nu va neglija, mai târziu, vizitarea muzeelor și a monumentelor, iar Ionel caută cele mai mici urme ale trecutului.
În al doilea rând, gustul artistic se formează prin exemplu și prin obișnuință. Din experiența personală, bunica mea asculta în fiecare duminică muzică clasică la radio și îmi povestea despre compozitori. Fără să-mi dau seama, am început să recunosc piesele și, mai târziu, am ales să învăț pianul. Interesul meu nu ar fi apărut fără atmosfera din casă.
În concluzie, deși școala și societatea contribuie la educația estetică, familia rămâne locul în care se pun bazele gustului artistic. Un copil care crește înconjurat de frumos devine un adult care îl caută și îl prețuiește.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „În concluzie”, „deși” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Moartea unui artist de Horia Lovinescu.
Ce cere baremul (la această variantă): prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului — de exemplu indicarea unor detalii scenografice, caracterizarea personajului, menționarea coordonatelor spațiale — 6p (3p prezentare ezitantă, 1p simpla precizare a rolului), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 140 de cuvinte):
În fragmentul din Moartea unui artist de Horia Lovinescu, notațiile autorului au, mai întâi, rolul de a menționa coordonatele spațiale și de a indica detaliile scenografice: acțiunea se petrece în holul mare al casei de la Snagov a sculptorului Crudu, iar prin ușile atelierului și prin geamul mat se vede silueta lui Manole lângă un bloc de piatră. Aceste indicații facilitează transpunerea scenică. În al doilea rând, didascaliile caracterizează personajul. Gesturile lui Manole, care își strânge schițele și le mângâie cu palma, apoi se ridică brusc, scrâșnind cu furie, arată iubirea pentru creație și disperarea neputinței. Lovitura de ciocan, repetată de trei ori, urmată de căderea uneltei și de mâna dusă la inimă, sugerează boala care îl împiedică să mai lucreze. În final, privirea lungă îndreptată spre Cristina și tăcerea creează tensiune dramatică.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic studiat de Ion Barbu sau Nichita Stănescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea: perioada/curentul/orientarea tematică (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + evidențiate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj, cu justificarea relevanței (2 × 3p).
Textul ales: Leoaică tânără, iubirea de Nichita Stănescu, din volumul O viziune a sentimentelor (1964).
Eseu-model (≈ 490 de cuvinte)
Nichita Stănescu este cel mai important reprezentant al neomodernismului românesc, iar poezia Leoaică tânără, iubirea, inclusă în volumul O viziune a sentimentelor din 1964, este o artă poetică a iubirii, în care sentimentul este prezentat ca o forță care schimbă percepția asupra lumii și asupra sinelui.
Textul se încadrează în neomodernism prin mai multe trăsături. Prima este metafora inedită, de tip conceptual: iubirea nu este descrisă direct, ci printr-o imagine surprinzătoare, aceea a unei leoaice tinere care sare asupra eului. A doua trăsătură este viziunea originală asupra sentimentului, care transformă emoția într-o experiență de cunoaștere. Iubirea nu mai este idealizată în manieră romantică, ci trăită ca un eveniment brusc, care modifică structura lumii și a ființei. Totodată, ambiguitatea și limbajul abstract îmbinat cu imagini concrete susțin caracterul neomodernist al textului.
Tema poeziei este iubirea, înțeleasă ca sentiment care declanșează o nouă cunoaștere a lumii. O primă imagine semnificativă este cea din prima strofă, a leoaicei care îi „sare-n față” eului liric și își înfige colții în fața lui. Imaginea sugerează caracterul brusc, neașteptat și copleșitor al iubirii, care îl surprinde pe om și îl marchează pentru totdeauna. A doua imagine relevantă este cea din strofa a doua, a naturii care se rotește în cercuri în jurul eului. Această imagine cosmică arată că, sub efectul iubirii, întreaga lume își schimbă forma și se reorganizează în jurul îndrăgostitului, care devine centrul universului.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Construit ca o metaforă, cu apoziția „iubirea” plasată la final, titlul identifică iubirea cu leoaica tânără. Asocierea sugerează forța, vitalitatea, dar și pericolul sentimentului. Titlul anunță astfel tema poeziei și cheia de lectură a întregului text.
Al doilea element semnificativ este structura în trei secvențe, care urmăresc etapele iubirii. Prima secvență surprinde momentul revelației, al întâlnirii bruște cu sentimentul; a doua prezintă transformarea lumii exterioare, iar a treia, schimbarea interioară a eului, care își atinge chipul și nu se mai recunoaște. Finalul, în care leoaica dispare „după o vreme”, sugerează că iubirea poate deveni o amintire, dar urmele ei rămân. Această structură gradată arată că iubirea este un proces al cunoașterii de sine.
În concluzie, Leoaică tânără, iubirea este o poezie reprezentativă pentru neomodernism, în care Nichita Stănescu transformă un sentiment universal într-o experiență de cunoaștere, prin metafore surprinzătoare și printr-o compoziție riguroasă.
Greșeli frecvente la eseul despre Stănescu
- Numești „neomodernism” fără să arăți trăsăturile pe text — pierzi 2p.
- Repovestești poezia în loc să comentezi ce sugerează imaginile.
- Lipsesc introducerea sau încheierea — se pierde 1p la redactare.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (spațiu, scenografie, caracterizare) prezentat nuanțat |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |