Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2019 la Limba și literatura română, profil uman, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, despre tradițiile prelegerilor junimiste. La Subiectul al II-lea apare un fragment din romanul Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Tudor Arghezi sau de Ion Barbu.
Sfat: subiectele I și II coincid cu cele de la profilul real, varianta 1; diferă doar eseul. Răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „scăpai de rușine” (6p)
Model: În textul dat, secvența „scăpai de rușine” are sensul de „evitai o situație neplăcută, dezonorantă”.
Punctaj: 4p sensul, 1p răspuns formulat în enunț, 1p corectitudinea exprimării.
2. Un aspect al vestimentației conferențiarului (6p)
Model: Conferențiarul purta o ținută de gală, spre deosebire de cei din public.
Punctaj: 4p conținut + 1p enunț + 1p exprimare.
3. Persoana care a impus tradiția fără însemnări + justificare (6p)
Model: Tradiția ca oratorul să nu se folosească de notițe a fost impusă de Titu Maiorescu, lucru dovedit de secvența „tradiție maioresciană”.
Punctaj: 2p numele (Titu Maiorescu), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. Motivul pentru care Iacob Negruzzi vrea să stea în fața oratorului (6p)
Model: Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului pentru a-l avertiza că timpul prelegerii se apropie de sfârșit. Cum vorbitorul nu avea voie să se uite la ceas, Negruzzi urma să-i dea un semnal discret, mișcând din picior și tușind încet, astfel încât conferința să se încheie exact la ora cerută de tradiție.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p doar pentru o încercare de explicare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O modalitate de pregătire a prelegerii, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O modalitate de pregătire era împărțirea conferinței pe secțiuni mari, cu materie suficientă pentru aproximativ o oră și jumătate. Dacă memoria îl trăda pe orator la o parte, acesta o sărea și trecea la alta, astfel încât discursul continua, chiar dacă legătura ideilor suferea.
Punctaj: 4p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Altă modalitate acceptată: memorarea integrală a prelegerii.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → două argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → raportare la text (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p), norme ale limbii (2p), ortografie și punctuație (1p), așezare în pagină (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că o pregătire riguroasă este necesară pentru susținerea unui discurs, deoarece ea îi oferă vorbitorului siguranță și îi permite să-și respecte publicul.
În primul rând, pregătirea atentă îl ajută pe orator să stăpânească subiectul și să facă față neprevăzutului. În fragmentul din Amintiri de la Junimea din Iași, George Panu arată că, în lipsa notițelor, conferențiarul trebuia să-și învețe prelegerea pe de rost sau să o organizeze pe părți mari, ca să poată sări peste o secvență uitată fără să se facă de râs. Așadar, chiar și o tradiție strictă era depășită doar printr-o muncă temeinică de pregătire.
În al doilea rând, un discurs pregătit respectă timpul și atenția ascultătorilor. Din experiența personală, la un concurs de dezbateri am cronometrat de mai multe ori fiecare intervenție. Datorită acestui exercițiu, am încadrat argumentele în cele trei minute permise, în timp ce un coleg care improvizase a fost întrerupt înainte de a-și prezenta ideea principală.
Prin urmare, pregătirea riguroasă nu înseamnă rigiditate, ci condiția unui discurs clar, convingător și adaptat publicului. Talentul oratoric este valoros, însă fără muncă el nu ajunge să se manifeste pe deplin.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Așadar”, „În al doilea rând”, „Prin urmare”.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu.
Ce cere baremul: precizarea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei nuanțată, cu exemple (4p): omnisciență, relatare la persoana a III-a, caracter credibil; plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din romanul Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu participă la întâmplări și relatează la persoana a III-a gesturile lui Costi, care își trage scaunul lângă geam și se apleacă pe fereastră. Naratorul este omniscient: cunoaște gândurile personajului, redate în stil direct („Trebuie să fie tante Mathilde...”), și stările lui, de exemplu faptul că e vesel. Interesant este că, pentru o vreme, scena e văzută prin ochii lui Costi (îi par triste Laurenția și Rățușca), dar relatarea rămâne neutră și credibilă. Dialogul final lasă personajele să se prezinte singure, fără comentariul naratorului.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de Tudor Arghezi sau de Ion Barbu.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție și limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 1p schematic).
Textul ales: Testament de Tudor Arghezi, poezia care deschide volumul Cuvinte potrivite (1927).
Eseu-model (≈ 430 de cuvinte)
Tudor Arghezi este unul dintre cei mai importanți poeți ai perioadei interbelice, iar Testament, textul care deschide volumul Cuvinte potrivite (1927), este o artă poetică. Poezia prezintă concepția autorului despre creație, despre rolul poetului și despre legătura dintre generații.
Textul se încadrează în modernism prin mai multe trăsături. Prima este estetica urâtului, preluată de la Baudelaire: Arghezi afirmă că a făcut din „bube, mucegaiuri și noroi” frumuseți noi. Prin această idee, poetul lărgește sfera poeziei, introducând în ea elemente considerate până atunci nepoetice. A doua trăsătură este ambiguitatea limbajului, realizată prin metafore inedite și prin asocieri neașteptate, precum cea dintre unelte și condei. Limbajul amestecă termeni arhaici, populari și neologici, ceea ce dă textului o expresivitate nouă.
Tema poeziei este creația literară, privită ca moștenire spirituală lăsată urmașilor. O primă idee poetică relevantă apare în prima strofă, unde poetul precizează că nu lasă fiului său bunuri materiale, ci „un nume adunat pe-o carte”. Cartea devine astfel testamentul spiritual al eului liric, iar fiul, cititorul, este destinatarul moștenirii. Metafora „hrisovul vostru cel dintâi” arată că poezia păstrează memoria strămoșilor.
A doua idee poetică semnificativă este transformarea muncii țăranilor în cuvânt poetic. Eul liric spune că „sapa” strămoșilor a devenit condei, iar brazda, călimară. Prin aceste metafore, poetul sugerează continuitatea dintre munca fizică a înaintașilor și munca intelectuală a creatorului. Mai mult, el transformă „graiul” cu care strămoșii își mânau vitele în cuvinte potrivite, adică în artă. Creația apare, așadar, ca rezultat al unei munci migăloase, nu doar al inspirației.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Cuvântul testament are două sensuri: unul juridic, de act prin care cineva își lasă averea moștenitorilor, și unul religios, de legământ (Vechiul și Noul Testament). În poezie, ambele sensuri se întâlnesc: poetul lasă o moștenire, iar această moștenire este sacră. Titlul anunță, așadar, ideea că opera literară este bunul cel mai de preț transmis generațiilor viitoare.
Al doilea element este adresarea directă și relația dintre eul liric și destinatar. Lirismul este subiectiv, iar mărcile eului („eu”, „meu”) alternează cu cele ale interlocutorului, numit „fiule” și apostrofat prin vocativ. Această construcție a unui dialog imaginar între tată și fiu, adică între poet și cititor, dă textului caracterul unui discurs solemn, rostit înaintea morții. Astfel, poezia nu este o simplă confesiune, ci un mesaj adresat posterității. Prin urmare, adresarea directă întărește ideea de moștenire spirituală și conferă textului solemnitatea unui legământ între generații.
În concluzie, Testament este o artă poetică modernistă, în care Tudor Arghezi exprimă, prin estetica urâtului, prin metafore și prin adresare directă, ideea că poezia este rodul muncii și continuarea spirituală a efortului înaintașilor.
Greșeli frecvente
- Citezi „bube, mucegaiuri și noroi” fără să explici estetica urâtului.
- Numești titlul fără să explici dubla semnificație.
- Uiți să precizezi explicit tema — pierzi 2p.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri; „tradiție maioresciană” ca justificare |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă de tip obiectiv” + omnisciență ilustrată |
| III | 30p | modernism, temă + 2 imagini, titlu + adresare, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |