Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2018 la Limba și literatura română, profil umanist/pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Note de călătorie de Anton Holban, pornind de la revista interbelică Lumea turistică. La Subiectul al II-lea apare începutul comediei Ultima oră de Mihail Sebastian, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Ion Barbu sau Lucian Blaga.
Cum să folosești modelele: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul secvenței „s-o pună admirabil la punct” (6p)
Model: Secvența „s-o pună admirabil la punct” se referă la organizarea impecabilă a conținutului revistei, la felul în care redactorul o pregătește perfect pentru cititori.
2. Două calități ale revistei Lumea turistică (6p)
Model: Două calități ale revistei sunt textele bine alese și fotografiile foarte frumoase care le însoțesc.
3. Atitudinea autorului față de revistă + justificare (6p)
Model: Autorul manifestă admirație față de revista Lumea turistică, atitudine dovedită de întrebarea retorică prin care îi îndeamnă pe cititori să o privească și să constate că este cu totul excepțională pentru publicațiile vremii.
4. Un motiv al vizitării unor locuri necunoscute (6p)
Model: Un motiv al vizitării unor locuri necunoscute este dorința de a descoperi singur ceea ce ai cunoscut mai întâi din lectură. Atunci când o carte te-a obsedat, simți nevoia să verifici cu propriii ochi locurile descrise și să trăiești personal emoția descoperirii.
5. Semnificația secvenței despre „funcționarul la un tren internațional”, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Secvența exprimă dorința intensă de a călători și sentimentul că viața sedentară este o formă de ratare. Prin întrebarea retorică, autorul sugerează, cu umor, că ar fi preferat o meserie banală, dar legată de drumuri, decât să rămână închis într-un singur loc.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă oamenii pot aprecia sau nu farmecul locului în care trăiesc, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată: opinie (1p) → două argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → text (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că, de cele mai multe ori, oamenii nu reușesc să aprecieze farmecul locului în care trăiesc, deoarece obișnuința le estompează privirea.
În primul rând, ceea ce vedem zilnic ni se pare banal. În fragmentul din Note de călătorie, Anton Holban povestește cum un francez, întâlnit pe plaja de la Dinard, îl invidiază pentru că poate vedea oricând Brăila, orașul lui Panait Istrati. Autorul, care locuia aproape de Brăila, recunoaște cu uimire că nu bănuise nimic din valoarea acelui loc. Așadar, străinul vede frumusețea pe care localnicul a încetat să o observe.
În al doilea rând, tindem să idealizăm ceea ce este îndepărtat. Același autor se întreabă, cu tristețe, dacă trebuie să se mulțumească acum doar cu Cișmigiul, după ce s-a plimbat pe Nil. Din experiența personală, abia când un prieten din Spania m-a vizitat în Sibiu și a fotografiat fiecare stradă a centrului vechi, am înțeles cât de frumos este orașul meu.
Prin urmare, farmecul locului natal poate fi apreciat, dar numai dacă învățăm să-l privim cu ochii unui călător, cu curiozitate și fără grabă.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Ultima oră de Mihail Sebastian.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din comedia Ultima oră de Mihail Sebastian, notațiile autorului fixează cadrul acțiunii și caracterizează personajele. Didascaliile inițiale descriu redacția ziarului Deșteptarea, cu ușile și firma „Direcția”, precum și momentul: o dimineață de vară, cu ferestre deschise. Ele introduc și elemente sonore, precum strigătele vânzătorilor de ziare care se îndepărtează treptat. Contrastul comic dintre numele ziarului și somnul lui Voicu, care dormitează cu pălăria pe frunte, este creat tot prin notații. Gesturile lui Niță, care freacă hârtia și miroase gazeta, îl arată naiv și entuziast, iar indicația despre pauza „de somnoros” subliniază indiferența lui Voicu.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de Ion Barbu sau Lucian Blaga.
Cele trei repere (câte 6p) + redactarea (12p):
- Încadrarea: curentul (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate pe text (2p).
- Două imagini/idei poetice relevante pentru temă, comentate (2 × 2p) + tema (2p).
- Două elemente de compoziție și limbaj, analizate (2 × 3p).
Textul ales: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga (alternative: Ion Barbu – Riga Crypto și lapona Enigel, Din ceas, dedus...).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Lucian Blaga este unul dintre cei mai importanți poeți interbelici, iar poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, care deschide volumul de debut Poemele luminii (1919), este o artă poetică în care autorul își exprimă atitudinea față de misterul lumii.
Textul aparține modernismului. O primă trăsătură modernistă este versul liber: poezia nu respectă rima și măsura clasică, iar lungimea versurilor urmează ritmul interior al gândului. A doua trăsătură este caracterul reflexiv și metaforic al limbajului: poetul folosește metafore revelatorii, care nu descriu lumea, ci îi sporesc misterul, iar ideile filosofice sunt transformate în imagini.
Tema poeziei este cunoașterea poetică, prin care eul liric alege să ocrotească misterul lumii, nu să-l distrugă. O primă idee poetică relevantă este cea din incipit: eul liric refuză să strivească „corola de minuni a lumii” și să ucidă cu mintea tainele întâlnite în cale. Metafora corolei sugerează frumusețea fragilă și armonia universului, iar verbele „nu strivesc” și „nu ucid” exprimă respectul față de mister. Cunoașterea rațională, care disecă și explică, este respinsă ca agresivă.
A doua idee poetică este comparația cu lumina lunii. Poetul spune că, așa cum luna, cu razele ei albe, nu micșorează, ci sporește taina nopții, la fel lumina lui îmbogățește „întunecata zare” cu „largi fiori de sfânt mister”. Imaginea arată că poezia nu luminează lumea pentru a o explica, ci pentru a-i adânci misterul. Opoziția dintre „lumina mea” și „lumina altora”, cea rațională, care sugrumă vraja, este centrul artei poetice blagiene.
Un prim element de compoziție semnificativ este titlul, identic cu primul vers. Pronumele „eu”, plasat la început, afirmă atitudinea personală a poetului, iar negația dă textului caracterul unui program: el își definește creația prin ceea ce refuză să facă. Metafora „corola de minuni” rezumă viziunea asupra lumii ca întreg armonios și misterios.
Al doilea element este relația de opoziție pe care se construiește întregul text: lumina eului liric se opune luminii celorlalți, iar cunoașterea poetică se opune celei logice. Structura în trei secvențe susține această antiteză: prima afirmă atitudinea, a doua o explică prin comparația cu luna, iar a treia o justifică prin iubire. Versul final, în care poetul mărturisește că iubește „și flori, și ochi, și buze, și morminte”, arată prin polisindet că dragostea pentru toate formele existenței, inclusiv moartea, este temeiul atitudinii sale.
În concluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o artă poetică modernistă, în care Lucian Blaga își definește creația ca formă de ocrotire și de amplificare a misterului, prin vers liber, metaforă revelatorie și opoziția dintre două tipuri de cunoaștere.
Greșeli frecvente
- Alegi un poet care nu este în listă (de exemplu, Eminescu sau Arghezi).
- Comentezi imaginile fără să le legi de tema cunoașterii.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul didascaliilor, cu exemple din fragment |
| III | 30p | curent + două trăsături, temă + două imagini, două elemente analizate, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |