Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil uman, sesiunea specială, varianta 7. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Mărturisiri de C. Rădulescu-Motru, despre educația severă primită de la tatăl său. La Subiectul al II-lea se comentează un fragment din poezia Încă o zi de Grigore Alexandrescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un text narativ de Camil Petrescu sau de G. Călinescu.
Sfat: subiectele I și II coincid cu cele de la profilul real, sesiunea specială, varianta 7; diferă doar eseul. Răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „prinzând de veste” (6p)
Model: În textul dat, secvența „prinzând de veste” are sensul de „aflând”, „descoperind”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Localitatea natală a lui C. Rădulescu-Motru (6p)
Model: C. Rădulescu-Motru s-a născut în satul Butoiești, din județul Mehedinți.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. Situația în care tatăl devine indulgent + justificare (6p)
Model: Tatăl autorului devine mai indulgent atunci când fiul său este bolnav, lucru dovedit de secvența „Severitatea aceasta ceda în cazul când eram bolnav”.
Punctaj: 2p situația, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce tatăl îl mută pe servitor (6p)
Model: Tatăl îl mută cu serviciul pe unul dintre servitori deoarece acesta își propusese să-l învețe pe copil să cânte la vioară. Fiind foarte sever, tatăl se temea că o asemenea distracție ar putea deveni un obicei și că fiul său ar ajunge un „pierde-vară”, neglijând învățătura.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. Cum continuă tatăl instruirea în vacanțe (ultimul paragraf), în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): În vacanțe, tatăl nu îi predă fiului lecții și nu îl examinează. El valorifică situațiile din viața de zi cu zi: folosește orice ocazie pentru a-i atrage atenția asupra unor fapte întâmplătoare și îi oferă explicații, transformând realitatea într-o lecție firească.
Punctaj: 4p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă severitatea este sau nu eficientă în educarea copiilor, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că severitatea este eficientă în educarea copiilor doar atunci când este echilibrată de înțelegere și de afecțiune.
În primul rând, o anumită severitate formează disciplina și responsabilitatea. În Mărturisiri, C. Rădulescu-Motru povestește că tatăl său l-a crescut foarte sever și că „ochiul lui sever” l-a urmărit pe tot parcursul studiilor. Rezultatul a fost vizibil: la sfârșitul primei clase, copilul știa mai mult decât învățătorul, prin munca proprie. Autorul recunoaște că aceste îndrumări i-au hotărât, probabil, cariera de profesor.
În al doilea rând, severitatea excesivă poate fi contraproductivă dacă nu este însoțită de blândețe. Chiar tatăl autorului devenea indulgent când fiul era bolnav și nu îi preda lecții în vacanțe, ci îi explica lucrurile din jur, ca într-o conversație. Din experiența personală, am observat că acei colegi ai căror părinți îi pedepseau pentru orice notă mică învățau din frică și renunțau la efort imediat ce controlul dispărea.
Prin urmare, severitatea are rezultate doar când este dozată. Copilul are nevoie de reguli clare, dar și de încredere, pentru a învăța din convingere, nu din teamă.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul din Încă o zi de Grigore Alexandrescu, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației cu mijloacele artistice (4p) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Ideea poetică a fragmentului din Încă o zi de Grigore Alexandrescu este suferința eului liric care își simte sfârșitul apropiat și se desparte de iubire. Repetiția „încă o zi”, „încă un ceas” exprimă dorința disperată de a prelungi fericirea. Metafora „izvoarele nădejdei”, care nu mai hrănesc iubirea, sugerează pierderea speranței. Soarele „mai palid din zi în zi” este o imagine a stingerii vieții, iar metafora „coardele vieței” care „se rup”, întărită de exclamație, redă intens prăbușirea interioară. Enumerația negativă arată că nici tinerețea, nici iubirea nu pot învinge destinul. În final, iubita devine o „stea blândă, luminoasă” care strălucește „departe în trecut”, iar repetiția adverbului accentuează distanța ireversibilă.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ de Camil Petrescu sau de G. Călinescu.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral (6p; 3p ezitant; 1p schematic).
- O trăsătură (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj relevante pentru construcția personajului (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: Enigma Otiliei de G. Călinescu (1938); personajul: Costache Giurgiuveanu.
Eseu-model (≈ 440 de cuvinte)
Enigma Otiliei de G. Călinescu este un roman realist de factură balzaciană, în care banul și moștenirea dirijează relațiile dintre oameni. În centrul acestei lumi se află moș Costache Giurgiuveanu, un bătrân a cărui avere este râvnită de aproape toate celelalte personaje.
Statutul social al lui Costache Giurgiuveanu este cel al unui proprietar bogat, rentier, care deține case, restaurante și acțiuni, deși trăiește modest, într-o casă degradată din strada Antim. El este tutorele lui Felix Sima și tatăl vitreg al Otiliei, pe care o crește, dar nu o înfiază. Psihologic, este un bătrân bâlbâit, temător, care se sperie de boală și de moarte și evită orice decizie definitivă. Moral, este ambiguu: îi iubește sincer pe Otilia, dar dragostea de bani este mai puternică decât afecțiunea. Călinescu îl construiește ca pe tipul avarului, după modelul lui Balzac.
Trăsătura definitorie a personajului este avariția. Ea se vede încă din incipit, când moș Costache îl întâmpină pe Felix în ușă și, pentru a scăpa de el, îi spune, bâlbâindu-se, că „aici nu stă nimeni”. Gestul de a refuza găzduirea propriului nepot, care vine cu bani pentru întreținere, arată zgârcenia și neîncrederea în ceilalți. Mai târziu, el îi încasează lui Felix venitul și îl administrează în propriul folos.
A doua secvență relevantă este cea a ultimelor zile de viață. Deși are o avere uriașă, bătrânul nu vrea să cheltuiască pentru doctori și medicamente și strânge cărămizi și materiale de la demolări pentru a-și construi o casă. Chiar și după prima criză de inimă, el ascunde banii sub saltea, în loc să-i depună pe numele Otiliei. Avariția îl face, astfel, vulnerabil: Stănică Rațiu îl jefuiește, iar moș Costache moare fără să-și fi împlinit promisiunea față de fata pe care o iubea.
Un prim element relevant pentru construcția personajului este caracterizarea indirectă, prin comportament și limbaj. Bâlbâiala, gesturile mărunte, hainele vechi și obiceiul de a număra mereu banii îl definesc mai bine decât orice portret direct. De asemenea, mediul în care trăiește, o casă cu ziduri crăpate și obiecte vechi, reflectă, conform tehnicii balzaciene, caracterul zgârcit al proprietarului.
Al doilea element este conflictul, construit în jurul moștenirii. De o parte se află clanul Tulea, Aglae și Stănică, care pândesc moartea bătrânului; de cealaltă, Otilia și Pascalopol. Moș Costache oscilează între cele două tabere, din teamă și indecizie, ceea ce adâncește conflictul. Prin această poziție centrală, personajul devine motorul acțiunii, iar avariția lui are consecințe asupra destinului tuturor celorlalți.
În concluzie, Costache Giurgiuveanu este un personaj tipic realismului balzacian, construit prin caracterizare indirectă și prin poziția sa în conflictul pentru moștenire. Avariția lui, amestecată cu o iubire paternă neputincioasă, îl transformă într-una dintre cele mai complexe figuri ale romanului.
Greșeli frecvente
- Prezinți avarul doar ca personaj comic, fără nuanța afecțiunii pentru Otilia.
- Comentezi moartea lui Costache ca rezumat, fără legătură cu trăsătura.
- Analizezi conflictul în general, fără rolul personajului în el.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | Butoiești la 2; boala + secvența la 3 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | ideea poetică numită + legătura cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade, 2 elemente legate de personaj, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |