Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea specială, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din portretul Ion Pillat de Virgil Carianopol (volumul Scriitori care au devenit amintiri). La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-un fragment din Trenurile mele de Tudor Mușatescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un text narativ de Marin Preda.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „glorie” și al secvenței „din nou” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „glorie” are sensul de „faimă”, iar secvența „din nou” are sensul de „iarăși”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: celebritate, renume / încă o dată.
2. Cei doi traducători ai poeziilor lui Francis Jammes (6p)
Model: Poeziile lui Francis Jammes au fost traduse de Ion Pillat și de N. I. Herescu.
Punctaj: 2p + 2p pentru cele două nume, 1p enunț, 1p exprimare.
3. O pasiune a lui Ion Pillat + justificare (6p)
Model: Una dintre pasiunile lui Ion Pillat este călătoria, după cum arată secvența: „Este, poate, unul dintre singurii scriitori din vremea lui care a călcat cel mai mult țara pas cu pas”.
Punctaj: 2p pasiunea (călătoria; se acceptă și lectura/studiul, natura), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce cumpără Carianopol volumul Scrisori către Plante (6p)
Model: Virgil Carianopol cumpără volumul Scrisori către Plante pentru a i-l oferi lui Ion Pillat. După ce poetul i-a dat autograful cerut și i-a dăruit, semnată, și placheta Satul meu, pentru biblioteca lui, tânărul vrea să-i răspundă cu un gest asemănător. De aceea, cumpără propria carte, apărută cu un an înainte, scrie o dedicație pe ea și i-o oferă, ca semn de recunoștință și de respect.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. Opinia lui Ion Pillat despre traduceri, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Ion Pillat consideră că traducerile sunt necesare, deoarece umplu un gol al literaturii autohtone de calitate. El precizează însă că acestea trebuie să completeze literatura română, nu să o înlocuiască, pentru că altfel cititorii ajung să se dezintereseze de operele scriitorilor români.
Punctaj: 2p precizarea opiniei, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă relațiile interumane sunt influențate sau nu de existența unor preocupări comune, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că preocupările comune influențează pozitiv relațiile interumane, deoarece creează o bază de comunicare și de încredere între oameni.
În primul rând, pasiunile comune facilitează apropierea dintre persoane care altfel nu s-ar fi cunoscut. În fragmentul din volumul Scriitori care au devenit amintiri, Virgil Carianopol, un tânăr poet, îl cunoaște pe Ion Pillat, un scriitor consacrat și greu accesibil, datorită iubirii comune pentru cărți. Răspunsul că își dorește să-și facă biblioteca „mai frumoasă” îl încântă pe Pillat, care îi oferă încă o carte semnată. Mai târziu, poetul îi zâmbește și îi întinde mâna „ca unui vechi cunoscut”.
În al doilea rând, o preocupare comună menține relațiile în timp, oferind mereu subiecte de discuție și ocazii de întâlnire. Din experiența personală, prietenia mea cea mai trainică a început la cercul de robotică. Am descoperit că, dincolo de proiecte, aveam multe valori comune, iar după ce cercul s-a încheiat am continuat să ne vedem și să lucrăm împreună.
Așadar, preocupările comune nu sunt singurul fundament al unei relații, dar o pot naște și o pot întări. Ele transformă o întâlnire întâmplătoare într-o legătură autentică.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Mai târziu”, „În al doilea rând”, „Așadar” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Trenurile mele de Tudor Mușatescu.
Ce cere baremul: precizarea rolului notațiilor (2p) — facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea adecvată și nuanțată (4p; 2p ezitantă, 1p încercare), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 135 de cuvinte):
În fragmentul din Trenurile mele de Tudor Mușatescu, notațiile autorului au rolul de a indica timpul și spațiul acțiunii, de a crea atmosfera și de a caracteriza personajele. Didascalia inițială precizează că acțiunea actului al II-lea are loc la o lună după primul act, într-o duminică de octombrie, iar interiorul casei lui Manole are acum „un aer de sărăcie, de pustiu”. Peisajul de dincolo de fereastră, cu pomii goi, Dunărea cenușie, ceața și burnița rece, corespunde stării sufletești apăsătoare a personajelor. Notațiile facilitează astfel transpunerea scenică. Totodată, ele dezvăluie trăirile interioare: Manole se plimbă cu mâinile la spate, preocupat de romanul pe care îl dictează, dar are „cugetul greu” din cauza tristeții Mariei, care așteaptă cu gândurile duse departe. Indicația „cu blândețe” arată grija lui față de ea.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ de Marin Preda.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p; 3p ezitant, 1p încercare).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj, cu justificarea relevanței pentru construcția personajului (2 × 3p).
Textul ales: romanul Moromeții (volumul I, 1955) de Marin Preda, personajul Ilie Moromete.
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Marin Preda este unul dintre cei mai importanți prozatori români de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar romanul Moromeții, al cărui prim volum a apărut în 1955, prezintă destrămarea unei familii țărănești din satul Siliștea-Gumești, în anii de dinaintea războiului. Personajul central, Ilie Moromete, este un țăran original, construit ca un personaj complex, contemplativ și ironic.
Din punct de vedere social, Moromete este un țăran mijlocaș, capul unei familii numeroase, formate din copiii din prima căsătorie, Paraschiv, Nilă și Achim, soția Catrina și copiii lor, Tita, Ilinca și Niculae. El are datorii la bancă și trebuie să plătească impozitul pe pământ, numit „fonciire”. Din punct de vedere psihologic, Moromete este un om calm, cu o mare plăcere a conversației, un spirit ironic și reflexiv. Din punct de vedere moral, el ține la unitatea familiei și la păstrarea întreagă a pământului, pe care îl consideră garanția libertății și a demnității.
Trăsătura dominantă a personajului este spiritul ironic, dublat de plăcerea conversației. Un prim episod semnificativ este cel al vizitei agentului fiscal Jupuitu, venit să încaseze fonciirea. Moromete îl întâmpină cu calm și cu ironie, simulează că nu are bani, vorbește despre alte lucruri și strigă teatral după bani pe care nu-i are, amânând plata. Episodul arată că ironia este pentru el un mijloc de apărare împotriva autorităților și a presiunilor exterioare. Al doilea episod relevant este cel al citirii ziarului în poiana fierăriei lui Iocan. Moromete citește și comentează știrile politice în fața țăranilor, iar comentariile lui pline de umor fac din el centrul adunării. Scena dezvăluie inteligența, spiritul critic și plăcerea de a-și contempla lumea.
Un prim element de structură relevant este incipitul. Romanul începe cu imaginea satului din Câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea războiului, unde timpul era „foarte răbdător” cu oamenii. Această atmosferă de liniște corespunde viziunii lui Moromete, care crede că timpul are răbdare și că se poate trăi fără grabă. Spre final, naratorul afirmă că timpul nu mai avea răbdare, ceea ce marchează prăbușirea iluziilor personajului. Simetria dintre incipit și final evidențiază drama lui Moromete.
Al doilea element semnificativ este modalitatea de caracterizare, în special caracterizarea indirectă prin fapte, limbaj și gesturi. Naratorul nu îl judecă direct, ci îl lasă să se dezvăluie prin vorbire: replicile sale ironice, interogațiile și jocurile de cuvinte arată inteligența și disimularea lui. De asemenea, tehnica reflectării poliedrice îl prezintă din perspectiva celorlalți personaje, ceea ce face ca imaginea lui să fie bogată și nuanțată.
În concluzie, Ilie Moromete este un personaj memorabil al literaturii române, construit prin caracterizare indirectă și printr-o compoziție care urmărește destrămarea lumii sale. Prin el, Marin Preda creează imaginea țăranului contemplativ, care își pierde iluzia că timpul va avea mereu răbdare cu oamenii.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statut prezentat pe toate planurile, cu familia și situația materială.
- Episoadele sunt comentate în raport cu trăsătura, nu povestite.
- La incipit și la caracterizare explici de ce contează pentru personaj.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (timp, spațiu, atmosferă, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade comentate, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |