Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea iunie–iulie, varianta 7. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, despre deschiderea cursului de arheologie al profesorului Vasile Pârvan. La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-un fragment din drama Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Ion Creangă sau Ioan Slavici.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „prielnic” și al secvenței „pe timpuri” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „prielnic” are sensul de „favorabil”, iar secvența „pe timpuri” are sensul de „odinioară”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: potrivit, propice / altădată, demult.
2. O caracteristică a profesorilor la ale căror cursuri sălile erau pline (6p)
Model: Una dintre caracteristicile profesorilor la ale căror cursuri de inaugurare sălile erau pline este talentul oratoric.
Punctaj: 4p caracteristica (talentul oratoric sau competența profesională, „știința pură”), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Momentul zilei în care are loc cursul lui Pârvan + justificare (6p)
Model: Cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan are loc la asfințit, lucru dovedit de secvența: „Soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze”.
Punctaj: 2p momentul zilei (asfințit, amurg, spre seară), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. Un motiv pentru care Pârvan face referire la originea numelui său (6p)
Model: Vasile Pârvan face referire la originea numelui său pentru a capta atenția publicului. Prin gluma autoironică despre statura sa mică, explicată prin latinescul „parvus”, profesorul destinde atmosfera solemnă și creează o legătură caldă cu studenții noi, care sunt astfel pregătiți să-l asculte cu simpatie, iar sala îl răsplătește cu aplauze.
Punctaj: 2p motivul (captarea atenției, destinderea atmosferei, autoironie), 2p explicația nuanțată, 1p + 1p formulare și exprimare.
5. Atmosfera din sala „Odobescu” înainte de începerea cursului, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Înainte de începerea cursului, în sala „Odobescu” domnește o atmosferă animată. Sala este „ticsită” de studenți și de admiratori ai profesorului, iar rumoarea este întreținută de cei care își împărtășesc păreri și fac pronosticuri. Agitația aceasta arată nerăbdarea publicului de a-l asculta pe Pârvan.
Punctaj: 2p precizarea atmosferei, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Acceptat și: atmosferă de așteptare, de nerăbdare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia, raportându-te la textul lui Grigore Băjenaru și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că înfățișarea unei persoane nu poate influența decisiv succesul acesteia, deoarece, pe termen lung, contează valoarea, munca și personalitatea.
În primul rând, competența și talentul pot depăși orice prejudecată legată de aspectul fizic. În textul Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, profesorul Vasile Pârvan este descris ca un „omuleț”, mic de statură, cu o înfățișare modestă. Cu toate acestea, el își impune autoritatea prin atitudinea hotărâtă și prin inteligența care îi strălucește în ochi, iar sala îl aplaudă în picioare. Succesul lui, încununat de lucrarea Getica, se datorează științei și talentului oratoric, nu aspectului.
În al doilea rând, încrederea în sine poate transforma chiar și un presupus defect într-un avantaj. Pârvan glumește pe seama numelui și a staturii sale, câștigând simpatia publicului. Din experiența personală, profesorul meu de istorie, deși nu avea o prezență impunătoare, devenea, prin pasiunea cu care preda, cel mai ascultat profesor din școală.
Prin urmare, înfățișarea poate crea o primă impresie, dar nu hotărăște succesul. Adevărata reușită vine din ceea ce o persoană știe, face și transmite celorlalți.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Cu toate acestea”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu.
Ce cere baremul: precizarea rolului notațiilor (2p) — facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea adecvată și nuanțată (4p; 2p ezitantă, 1p încercare), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 130 de cuvinte):
În fragmentul din Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, notațiile autorului au rolul de a indica detaliile scenografice și de a caracteriza personajele. Didascalia inițială descrie încăperea „strâmtă, săracă, dar curată” a curelarului Sorcovă, ușa deschisă spre maidanul tăiat de linia ferată și fereastra cu mușcate roșii, sugerând mediul periferic, sărac, dar demn. Indicația de timp, amurgul ale cărui raze „împurpurează” perdelele, creează o atmosferă tensionată. În scena a doua, notațiile din paranteze surprind gesturile și stările personajelor: Vulpașin, intrat „sfielnic”, cu palmele murdare, nu știe ce să facă cu pălăria, ceea ce arată timiditatea și umilința lui. Nastasia se întunecă la față, îi întoarce spatele și iese trântind ușa, gesturi care exprimă disprețul și refuzul ei. Astfel, didascaliile facilitează transpunerea scenică și dezvăluie conflictul.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Ion Creangă sau Ioan Slavici.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al fiecăruia dintre cele două personaje (2 × 3p).
- Relația dintre personaje prezentată (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate, cu justificarea relevanței pentru relație (2 × 3p).
Textul ales: nuvela Moara cu noroc (1881) de Ioan Slavici, relația dintre Ghiță și Lică Sămădăul.
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Ioan Slavici este unul dintre clasicii literaturii române, iar nuvela Moara cu noroc, publicată în volumul Novele din popor (1881), este o nuvelă psihologică realistă. În centrul ei se află relația dintre cârciumarul Ghiță și Lică Sămădăul, o relație de dominare care duce la degradarea morală a protagonistului.
Ghiță este, la început, un cizmar sărac, care hotărăște să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc pentru a-și asigura bunăstarea familiei. Din punct de vedere psihologic, el este harnic, ambițios, dar nesigur pe sine, iar din punct de vedere moral, este un om cinstit care se lasă treptat stăpânit de patima banului. Lică Sămădăul este conducătorul porcarilor și al turmelor din zonă, un om temut, care are legături cu autoritățile și cu lumea interlopă. Psihologic, el este rece, calculat, sigur pe sine și un fin cunoscător al slăbiciunilor oamenilor. Moral, Lică este lipsit de scrupule: fură, ucide și se folosește de ceilalți fără remușcări.
Relația dintre cei doi este una de dominare și de complicitate: Lică îl atrage pe Ghiță în afacerile lui necinstite, iar Ghiță, deși îl urăște, nu poate să se rupă de el din cauza câștigului. Un prim episod semnificativ este prima vizită a lui Lică la cârciumă. Sămădăul își impune autoritatea, cere informații despre drumeți și îi cere lui Ghiță să-i fie „om de încredere”. Ghiță înțelege pericolul, își cumpără pistoale și câini, dar nu renunță la cârciumă. Episodul arată începutul supunerii: dorința de câștig este mai puternică decât prudența. Al doilea episod relevant este cel al jefuirii arendașului și al uciderii femeii în negru. Ghiță este implicat, depune mărturie strâmbă la proces pentru a-l acoperi pe Sămădău și păstrează bani primiți de la acesta. Episodul confirmă că Ghiță a devenit complicele lui Lică, iar relația lor l-a dus pe cârciumar la pierderea cinstei.
Un prim element de structură relevant este conflictul. Conflictul exterior dintre Ghiță și Lică este dublat de un conflict interior puternic în sufletul lui Ghiță, sfâșiat între dorința de a rămâne om cinstit și atracția banilor oferiți de Sămădău. Acest conflict interior explică oscilațiile din relația celor doi: Ghiță colaborează cu Lică, dar în același timp îl denunță jandarmului Pintea. Conflictul arată că relația este una de dependență, în care victima se luptă inutil cu propriul călău.
Al doilea element semnificativ este modalitatea de caracterizare, în special caracterizarea indirectă prin fapte și limbaj. Lică vorbește scurt, autoritar, iar gesturile lui sunt sigure, în timp ce Ghiță devine tot mai tăcut, mohorât și irascibil cu familia. Narațiunea urmărește, prin monologuri interioare, frământările lui Ghiță, ceea ce scoate în evidență contrastul dintre cei doi: unul rămâne neschimbat, celălalt se degradează sub influența primului.
În concluzie, relația dintre Ghiță și Lică Sămădăul este una de dominare, construită prin conflict și prin caracterizare indirectă. Prin această relație, Ioan Slavici ilustrează ideea, rostită de bătrâna din incipit, că liniștea colibei este mai prețioasă decât bogăția.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statutul ambelor personaje (câte 3p fiecare).
- Relația este numită clar (dominare, complicitate), iar episoadele sunt comentate în raport cu ea.
- Elementele de structură sunt legate de relația dintre personaje, nu doar de unul dintre ele.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (scenografic, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | statutul ambelor personaje, relație + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |