Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea specială, varianta 3. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din amintirile lui Henri Coandă, Prietenul meu... vântul (volumul Amintiri despre anii de școală). La Subiectul al II-lea se comentează poezia Plâns de Ion Minulescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „nesfârșita” și al secvenței „în stare” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „nesfârșita” are sensul de „nemărginita”, iar secvența „în stare” are sensul de „capabil”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: infinita, nelimitata / apt, putând.
2. Obiectul primit de Henri Coandă de la tatăl său (6p)
Model: Henri Coandă primește de la tatăl său un zmeu, făcut ca să-l împace după ce părinții i-au tăiat pletele.
Punctaj: 4p obiectul (un zmeu), 1p enunț, 1p exprimare.
3. O atitudine a copilului când observă marea + justificare (6p)
Model: Atunci când observă marea de pe țărm, copilul are o atitudine contemplativă, lucru dovedit de mărturisirea: „Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor”.
Punctaj: 2p atitudinea (contemplativă, admirativă), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare. Pentru momentul furtunii se poate invoca și admirația („am simțit o admirație adâncă pentru puterea lui”).
4. De ce îi cere copilul mamei să taie pomul (6p)
Model: Copilul îi cere mamei să taie pomul din grădină pentru ca vântul să nu mai sufere. Ascultând toată noaptea foșnetul frunzelor, el are impresia că vântul, devenit prietenul lui, „plânge” printre ramuri. Cu logica și sensibilitatea vârstei, copilul crede că, dacă pomul dispare, vântul nu va mai avea motiv să geamă și să plângă.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală a lui Henri Coandă, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Henri Coandă se dovedește curios. Încă din liceu, construind zmeie cu prietenii săi, el încearcă să descopere tainele vântului și ale zborului, să afle de ce și când aerul poate susține un zmeu. Această curiozitate timpurie anunță pasiunea lui pentru cercetare și invenție.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Altă trăsătură acceptată: sensibilitatea.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă întâlnirea cu o personalitate poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că întâlnirea cu o personalitate poate influența decisiv descoperirea unei pasiuni, deoarece un model viu ne arată ce putem deveni.
În primul rând, o personalitate ne poate trezi admirația și dorința de a urma un drum asemănător. În fragmentul din volumul Amintiri despre anii de școală, Henri Coandă mărturisește că pasiunea lui pentru tehnică și cercetare se datorează, în mare măsură, faptului că l-a cunoscut personal pe Nikola Tesla, care venea uneori în casa părinților săi. Felul de a gândi al marelui inventator l-a uimit „nespus”, iar imaginea lui i-a rămas întipărită în minte toată viața.
În al doilea rând, o astfel de întâlnire poate transforma un interes vag într-o vocație. Copilul Coandă iubea vântul și zmeiele, dar exemplul lui Tesla i-a dat direcție curiozității sale. Din experiența personală, o conferință ținută la liceul meu de un cercetător în astronomie m-a făcut să mă înscriu la cercul de științe, deși până atunci priveam cerul doar din plăcere.
Prin urmare, pasiunea pornește adesea dintr-o înclinație personală, dar întâlnirea cu un om remarcabil o poate aprinde și orienta. De aceea, contactul tinerilor cu personalități din diferite domenii este foarte valoros.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „Prin urmare”, „De aceea” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia Plâns de Ion Minulescu, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) + comentarea adecvată și nuanțată a relației dintre idee și mijloacele artistice (4p; 2p pentru evidențiere ezitantă, 1p pentru simpla precizare a unor mijloace artistice), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 140 de cuvinte):
Ideea poetică a textului lui Ion Minulescu este durerea provocată de pierderea iubirii, trăită în armonie cu tristețea naturii de toamnă. Această idee este susținută de antiteza dintre trecut și prezent: în prima strofă, amintirea plimbărilor „în nopțile cu lună” și a băncii pierdute în „flori albastre” evocă fericirea cuplului, iar în a doua, adverbul „Azi” marchează ruptura, pentru că iubirea este „moartă”, iar banca, „părăsită”. Epitetele cromatice și cele afective, precum „sfântă vraje”, accentuează valoarea iubirii pierdute. Natura devine oglinda sufletului: vântul rece al toamnei desfrunzește pădurea, iar copacii își frâng crengile, imagini care sugerează suferința. Personificarea din ultimul vers, construit pe un paralelism, apropie plânsul pădurii de plânsul eului liric. Imaginea „hainei cernite” sugerează doliul, iar inversiunile și rima dau textului muzicalitatea unei elegii.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al fiecăruia dintre cele două personaje (2 × 3p).
- Relația prezentată (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj ale basmului, cu justificarea relevanței pentru relație (2 × 3p).
Textul ales: Povestea lui Harap-Alb (1877) de Ion Creangă, relația dintre Harap-Alb și Spân.
Eseu-model (≈ 510 de cuvinte)
Ion Creangă este unul dintre clasicii literaturii române, iar Povestea lui Harap-Alb, publicată în 1877 în revista Convorbiri literare, este un basm cult cu caracter de bildungsroman, care urmărește formarea unui tânăr pentru rolul de împărat. În acest proces, relația dintre fiul craiului, devenit Harap-Alb, și Spân are un rol esențial.
Harap-Alb este, din punct de vedere social, mezinul craiului, plecat să ajungă împărat în locul unchiului său, Verde-Împărat. Psihologic, el este la început naiv, nesigur și lipsit de experiență, iar moral, este bun, milos și supus cuvântului dat. Spânul este, social, un personaj fără loc precis, un rătăcitor care devine, prin înșelăciune, stăpânul eroului și pretendent la tronul lui Verde-Împărat. Psihologic, el este viclean, crud și calculat, iar moral, întruchipează răul, pe care îl folosește fără remușcări pentru a-și atinge scopul.
Relația dintre cei doi este una de stăpân și slugă, dar, în același timp, o relație de inițiere: Spânul este, fără să vrea, un „rău necesar” care îl învață pe erou să cunoască oamenii. Un prim episod semnificativ este cel al coborârii în fântână. Deși tatăl său îl sfătuise să se ferească de omul spân, fiul craiului se lasă păcălit și coboară în fântână, unde Spânul îl închide și îl obligă să-i jure supunere. Așa primește tânărul numele de Harap-Alb. Episodul arată naivitatea eroului și începutul relației de dominare. Al doilea episod relevant este cel al probelor impuse de Spân: aducerea salatelor din Grădina Ursului, a pielii cerbului bătute cu pietre scumpe și apoi a fetei Împăratului Roș. Prin aceste încercări, Spânul vrea să scape de el, dar, de fapt, îl călește. Harap-Alb își respectă jurământul, iar ajutoarele întâlnite pe drum îl transformă într-un tânăr matur.
Un prim element de structură relevant este conflictul. Conflictul exterior dintre Harap-Alb și Spân, adică dintre bine și rău, este specific basmului și susține întreaga acțiune. El se rezolvă în final, când Spânul îi taie capul eroului, iar calul îl ucide pe impostor. Conflictul justifică evoluția relației: cât timp Harap-Alb nu este pregătit, Spânul îl domină; când inițierea se încheie, răul este pedepsit, iar eroul este readus la viață.
Al doilea element semnificativ este jurământul, motiv central al basmului, care fixează rolurile celor două personaje. Jurământul făcut în fântână îl obligă pe Harap-Alb să-l slujească pe Spân până când va muri și va învia. Respectarea cuvântului dat arată onoarea eroului, iar limitarea în timp a jurământului explică finalul: moartea și învierea lui Harap-Alb îl eliberează de supunere. Astfel, motivul jurământului este esențial pentru înțelegerea relației.
În concluzie, relația dintre Harap-Alb și Spân este una de dominare și de inițiere, construită prin conflict și prin motivul jurământului. Prin ea, Ion Creangă arată că binele are nevoie de cunoașterea răului pentru a se maturiza.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statutul ambelor personaje, câte 3p fiecare.
- Relația este numită clar (stăpân–slugă, inițiere), iar episoadele sunt comentate în raport cu ea.
- Elementele de structură sunt legate de relația dintre personaje.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | ideea poetică + relația ei cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statutul ambelor personaje, relație + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |