Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2024 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din O vizită la Tudor Arghezi de Gabriel Dimisianu (volumul Amintiri și portrete literare). La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-un fragment din comedia Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „pe neașteptate” și al cuvântului „împrejurare” (6p)
Model: În textul dat, secvența „pe neașteptate” are sensul de „deodată”, iar cuvântul „împrejurare” are sensul de „circumstanță”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: brusc, subit / situație, moment, ocazie.
2. Numele revistei la care lucrează Andriana Fianu (6p)
Model: Andriana Fianu lucrează la revista Gazeta literară, unde este colega autorului.
Punctaj: 4p numele revistei (Gazeta literară), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Cum își propune Dimisianu să se comporte în timpul vizitei + justificare (6p)
Model: Gabriel Dimisianu își propune să rămână tăcut în timpul vizitei, lăsând inițiativa colegei sale, după cum mărturisește: „Voi fi ochi și urechi, dar mut”.
Punctaj: 2p modul de comportament (tăcut, discret, retras, atent), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce este surprins Dimisianu când Arghezi intră în cameră (6p)
Model: Gabriel Dimisianu este surprins de vioiciunea pe care o manifestă Tudor Arghezi. În aparițiile publice, poetul de optzeci de ani pășea încet, sprijinit în baston și ținut de braț de fiul său, ceea ce îi crease tânărului imaginea unui om neajutorat. Acasă, însă, Arghezi intră cu pași repezi, fără baston, cu siguranța unui om în toată puterea, iar acest contrast neașteptat îl uimește pe vizitator.
Punctaj: 2p motivul (vioiciunea, siguranța mișcărilor), 2p explicația nuanțată (contrastul cu imaginea din săli publice), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală a lui Gabriel Dimisianu, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Gabriel Dimisianu se dovedește emotiv. Înainte de vizită, emoțiile îl copleșesc atât de tare încât aproape renunță, iar în fața întrebării ironice a lui Arghezi se pierde, roșește și formulează mai degrabă o dezvinovățire. Reacția lui arată respectul profund față de marele poet.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături acceptate: timiditate, modestie, sinceritate.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 230 de cuvinte):
Consider că emoțiile influențează sinceritatea exprimării, deoarece, sub presiunea lor, oamenii spun adesea altceva decât gândesc cu adevărat.
În primul rând, emoția puternică în fața unei persoane admirate ne poate face să ne retragem sau să ne negăm propriile convingeri. În fragmentul din volumul Amintiri și portrete literare, Gabriel Dimisianu, prezentat drept tânăr critic, este descumpănit de întrebarea ironică a lui Tudor Arghezi și răspunde printr-o „chinuită perorație”. El mărturisește că, în acel moment, s-a lepădat de profesiunea pe care tocmai o începuse. Așadar, emoția l-a determinat să-și minimalizeze statutul, deși nu a mințit în privința plăcerii cititului.
În al doilea rând, emoțiile pot favoriza, uneori, o exprimare chiar mai sinceră decât de obicei. Din experiența personală, la festivitatea de absolvire a gimnaziului, colega care a ținut discursul a renunțat la textul pregătit și a vorbit liber, emoționată, despre ce a însemnat clasa pentru ea. Cuvintele ei, spuse cu voce tremurândă, au fost mult mai autentice decât un discurs formal.
Prin urmare, emoțiile nu ne lasă niciodată neutri: ele pot ascunde adevărul, dar îl pot și elibera. Important este să fim conștienți de ele, astfel încât să ne exprimăm cu onestitate chiar și atunci când suntem copleșiți.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Așadar”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian.
Ce cere baremul: precizarea rolului notațiilor (2p) — de exemplu facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea adecvată și nuanțată (4p; 2p pentru prezentare ezitantă, 1p pentru încercare), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 125 de cuvinte):
În fragmentul din Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian, notațiile autorului au, în primul rând, rolul de a indica detaliile scenografice, facilitând transpunerea textului pe scenă. Didascalia de la începutul actului I descrie camera „simplu mobilată”, etajera cu volume frumos legate și orânduite, ușile care duc spre dormitor, spre camera domnului Chirică și spre bucătărie, precum și vestibulul cu geamlâc. Aceste indicații îl ajută pe regizor să construiască decorul. Totodată, etajera cu cărți îngrijite sugerează indirect preocupările intelectuale ale stăpânului casei. Notațiile din paranteze au, apoi, rolul de a indica mișcarea scenică a personajelor: Varlam se oprește în prag, arată biroul, deschide ușa din dreapta și dispare o clipă. Astfel, didascaliile completează replicile și dau dinamism scenei.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p; 3p prezentare ezitantă, 1p încercare).
- O trăsătură numită (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p); simpla numire sau rezumarea aduce doar 1p + 1p.
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj ale nuvelei, analizate cu justificarea relevanței pentru personaj (2 × 3p).
Textul ales: nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul (1840) de Costache Negruzzi, personajul Alexandru Lăpușneanul.
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi, publicată în 1840 în primul număr al revistei Dacia literară, este prima nuvelă istorică românească și o capodoperă a romantismului românesc. Personajul principal, domnitorul Alexandru Lăpușneanul, este un personaj romantic excepțional, construit în lumini și umbre puternice.
Din punct de vedere social, Lăpușneanul este domnitorul Moldovei, care revine pe tron, în a doua domnie, cu sprijinul unei oștiri străine, după ce îl alungă pe Ștefan Tomșa. Din punct de vedere psihologic, el este inteligent, abil, disimulat și stăpânit de dorința de răzbunare împotriva boierilor care l-au trădat. Din punct de vedere moral, este un tiran sângeros, lipsit de scrupule, care consideră că scopul justifică orice mijloc. Personajul este construit romantic, prin antiteză: este în același timp un om de stat lucid și un criminal.
Trăsătura dominantă a personajului este cruzimea, ilustrată prin mai multe scene. Un prim episod semnificativ este cel al ospățului din capitolul al treilea. După ce ține în biserică un discurs prefăcut de împăcare, Lăpușneanul îi invită pe boieri la masă, iar la un semn al său, slujitorii îi ucid pe toți cei prezenți. Domnitorul privește masacrul fără nicio emoție, chiar amuzat. Episodul arată că răzbunarea este pregătită cu sânge rece și că pentru el viața oamenilor nu are valoare. Al doilea episod este cel al piramidei de capete. Pentru a potoli mulțimea revoltată, Lăpușneanul i-l predă pe vornicul Moțoc, iar apoi construiește din capetele boierilor uciși o piramidă, pe care i-o arată Ruxandrei drept „leac de frică”. Gestul macabru confirmă cruzimea ieșită din comun a personajului.
Un prim element de structură relevant este compoziția în patru capitole, fiecare precedat de un moto. Motourile, precum „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...”, rezumă esența fiecărui capitol și urmăresc evoluția personajului: revenirea la tron, primele represalii, masacrul și pedeapsa finală. Structura riguroasă, de tip dramatic, scoate în evidență intensificarea treptată a cruzimii, până la deznodământul în care tiranul este otrăvit.
Al doilea element semnificativ este modalitatea de caracterizare. Lăpușneanul este caracterizat direct de narator, care îl prezintă ca pe un om pătimaș, dar mai ales indirect, prin fapte, limbaj și gesturi. Replicile sale scurte, tăioase, ca refuzul de a se întoarce pe tron doar pentru că „vor” boierii, arată voința de neclintit. De asemenea, contrastul cu doamna Ruxandra, blândă și miloasă, evidențiază prin antiteză duritatea lui. Caracterizarea indirectă predominantă face din personaj o figură vie, de o mare forță dramatică.
În concluzie, Alexandru Lăpușneanul este un personaj romantic memorabil, construit prin antiteză, prin acțiune dramatică și prin caracterizare indirectă. Prin el, Costache Negruzzi realizează portretul unui tiran care devine un simbol al puterii absolute și al cruzimii.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statut prezentat pe toate planurile, nu doar prin adjective.
- Scenele sunt comentate în raport cu trăsătura (cruzimea), nu repovestite.
- Elementele de structură au justificarea relevanței pentru construcția personajului.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (scenografic, mișcare scenică, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade comentate, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |