Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2014 la Limba și literatura română, profil real/tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 4. Subiectul I are nouă cerințe pe un fragment din romanul Omul din vis de Cezar Petrescu, Subiectul al II-lea cere un text argumentativ despre campaniile de promovare a unui stil de viață sănătos, iar Subiectul al III-lea un eseu despre tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic de Mihai Eminescu.
Sfat: la itemul 7 nu e suficient să spui că imperfectul arată „o acțiune trecută” — explică ce efect are în text (durata, starea, descrierea). La eseu, poți alege orice poezie eminesciană studiată: Luceafărul, Floare albastră, Sara pe deal, Glossă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Sinonime pentru „straniu” și „făgăduisem” (2p)
Model: straniu – ciudat, bizar; făgăduisem – promisesem.
2. Rolul cratimei în „câte-o hârtie” (2p)
Model: Cratima marchează rostirea legată a două cuvinte și căderea vocalei u din articolul nehotărât o, specifică vorbirii familiare.
3. Enunț cu o locuțiune/expresie cu substantivul „os” (2p)
Model: După excursia la munte, eram frânt până la oase. (Alte variante: a pune osul la treabă, a fi numai piele și os.)
4. Două motive literare (4p)
Model: motivul visului și motivul banului (hârtiile cu filigran albastru); se acceptă și motivul trezirii.
5. Tipul de perspectivă narativă (4p)
Model: Perspectiva narativă este subiectivă: naratorul este personaj, relatează la persoana I („m-am deșteptat”, „am sărit”) și își comunică direct gândurile și îndoielile.
6. Două secvențe cu dimensiunea temporală (4p)
Model: „Bătea soarele amiezii în fereastră” și „se întâmplaseră astă-noapte” (se acceptă și „Aproape amiaz’”).
7. Rolul verbelor la imperfect (4p)
Model: Verbele la imperfect („bătea”, „aștepta”, „scoteam”, „mi se părea”) prezintă acțiuni și stări în desfășurare, fără a le fixa un sfârșit. Ele creează un ritm lent, potrivit momentului de trezire și de meditație, și descriu atât decorul camerei, cât și starea interioară a naratorului, care se îndoiește de realitatea celor trăite. Prin contrast, perfectul compus marchează gesturile bruște („am sărit”, „am pornit”).
Punctaj: 4p pentru prezentare nuanțată; 2p pentru una superficială.
8. Două trăsături ale genului epic, ilustrate (4p)
Model: Prima trăsătură este prezența instanțelor comunicării narative: naratorul-personaj și personajele evocate, Iorgu Ordeanu și madam Faingold. A doua este narațiunea ca mod de expunere dominant, îmbinată cu descrierea: personajul se trezește, își caută prin buzunare și numără banii, iar finalul descrie orașul de iarnă luminat de soare.
9. Comentariul secvenței (60–100 de cuvinte) (4p)
Model (≈ 90 de cuvinte): Secvența exprimă revelația naratorului cu privire la valoarea relativă a banilor. Epitetele „straniu și nebunesc” arată uimirea lui față de puterea pe care oamenii o acordă unui simplu „petec de hârtie”. Enumerația gesturilor posibile — a-l rupe, a-l arde, a-l desființa — subliniază fragilitatea materială a banului. Antiteza dintre suferința cauzată de lipsa banilor și fericirea promisă de posesia lor este pusă sub semnul întrebării prin interogația retorică finală. Punctele de suspensie prelungesc meditația și sugerează că omul nu devine mai bun doar pentru că are bani.
Punctaj: 3p comentariul + 1p limita de cuvinte.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Cerința: text argumentativ de 150–300 de cuvinte despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos.
Model (≈ 240 de cuvinte):
Consider că mesajele publice care promovează un stil de viață sănătos au un rol important, deoarece informează și pot schimba comportamente, mai ales în rândul tinerilor.
În primul rând, multe persoane nu cunosc efectele reale ale unor obiceiuri dăunătoare, precum fumatul, consumul exagerat de zahăr sau sedentarismul. Campaniile bine construite oferă informații clare, prezentate pe înțelesul tuturor, prin spoturi video, afișe sau rețele sociale. De exemplu, inscripțiile de avertizare de pe pachetele de țigări i-au făcut pe mulți fumători să se gândească la riscuri. Prin urmare, informarea este primul pas spre o alegere responsabilă.
În al doilea rând, campaniile pot crea modele pozitive și pot mobiliza comunitatea. Atunci când un sportiv cunoscut îndeamnă publicul să facă mișcare sau când un oraș organizează un maraton deschis tuturor, oamenii se simt motivați să participe. Astfel, sănătatea devine o preocupare comună, nu doar o responsabilitate individuală.
Totuși, eficiența lor depinde de continuitate: un mesaj transmis o singură dată se uită repede, iar schimbarea obiceiurilor cere timp.
În concluzie, campaniile de promovare a unui stil de viață sănătos sunt utile, pentru că informează, inspiră și pot transforma treptat mentalitatea unei societăți.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de 600–900 de cuvinte despre tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic de Mihai Eminescu.
Repere (câte 4p): două trăsături de încadrare; două imagini/idei poetice relevante; patru elemente de compoziție și limbaj (4 × 1p); opinie argumentată. Redactare: 14p.
Textul ales: Luceafărul (alternative: Floare albastră, Sara pe deal, Odă (în metru antic)).
Eseu-model (≈ 630 de cuvinte)
Mihai Eminescu este cel mai important poet romantic român, iar Luceafărul, publicat în 1883, este considerat sinteza creației sale. Poemul îmbină elemente de basm, de mit și de meditație filosofică, iar tema și viziunea despre lume se construiesc în jurul condiției geniului.
Textul se încadrează în romantism. O primă trăsătură romantică este amestecul speciilor și al genurilor: poemul este, în același timp, un basm, o alegorie și o meditație, iar lirismul se îmbină cu epicul și cu dramaticul, prin dialogurile dintre personaje. A doua trăsătură este folosirea antitezei ca principiu de construcție: lumea terestră, a omului comun, se opune lumii cosmice, a geniului, iar ființa muritoare se opune celei nemuritoare. Se adaugă cultivarea visului, a cadrului nocturn și a motivelor cosmice.
Tema poemului este condiția omului de geniu într-o lume incapabilă să-l înțeleagă, dar și iubirea ca aspirație spre absolut. Viziunea despre lume este una romantică și pesimistă: geniul este nefericit, pentru că nu se poate împlini în plan uman, iar omul comun nu poate depăși limitele propriului destin.
O primă idee poetică relevantă este iubirea imposibilă dintre fată și Luceafăr. Fata de împărat, o ființă excepțională, „mândră-n toate cele”, contemplă astrul de la fereastră și îl cheamă în visele ei. Luceafărul coboară de două ori, întrupându-se ca înger și apoi ca demon, dar fata îi cere să devină muritor, deoarece ea nu poate urca în lumea lui. Ideea sugerează că iubirea dintre două lumi diferite este imposibilă: fiecare cere celuilalt să renunțe la propria natură.
A doua idee poetică este dialogul dintre Hyperion și Demiurg. Luceafărul călătorește spre centrul universului și îi cere Creatorului să-l dezlege de nemurire, în schimbul unei „ore de iubire”. Demiurgul refuză, explicând că oamenii au „stele cu noroc”, dar sunt supuși morții, în timp ce Hyperion face parte din ordinea eternă a lumii. Secvența arată că geniul nu poate renunța la condiția lui, iar nemurirea devine, paradoxal, o povară.
Un prim element de compoziție semnificativ este titlul. Luceafărul este numele popular al planetei Venus, care strălucește dimineața și seara. Astrul devine simbolul geniului, al ființei superioare, care luminează lumea, dar rămâne singură și departe de ea. Al doilea element este structura poemului, în patru părți: prima prezintă povestea de iubire dintre fată și Luceafăr; a doua, idila dintre Cătălina și pajul Cătălin; a treia, călătoria lui Hyperion la Demiurg; a patra le reunește pe toate. Planul cosmic și cel terestru alternează în primele trei părți și se întâlnesc în ultima. Al treilea element este simetria incipitului și a finalului. Poemul începe ca un basm, cu formula „A fost odată ca-n povești”, și se încheie cu reflecția lui Hyperion, care se retrage în nemurirea sa „rece”, după ce o vede pe Cătălina fericită alături de Cătălin. Al patrulea element este limbajul poetic, construit prin antiteze, metafore și epitete: chemarea fetei, cu invocația „Cobori în jos, luceafăr blând”, devine un laitmotiv, iar prozodia regulată, cu catrene și ritm iambic, dă poemului muzicalitate.
În opinia mea, viziunea despre lume din Luceafărul exprimă cea mai profundă meditație eminesciană asupra destinului geniului. Primul argument este finalul, în care Hyperion constată că lumea oamenilor este un „cerc strâmt”, guvernat de noroc, în timp ce el rămâne „nemuritor și rece”. Atitudinea lui nu este una de dispreț, ci de resemnare și de detașare. Al doilea argument este contrastul dintre cele două cupluri: fata se mulțumește cu iubirea lui Cătălin, un egal al ei, pentru că doar această iubire este accesibilă omului comun. Astfel, poemul arată că omul de geniu nu poate fi fericit, deoarece aspiră spre absolut, iar omul obișnuit nu îl poate urma.
În concluzie, Luceafărul este un poem romantic în care tema condiției geniului și cea a iubirii sunt ilustrate prin antiteză, structură simetrică și limbaj simbolic. Eminescu propune o viziune pesimistă, dar profundă, asupra singurătății celui care se ridică deasupra lumii.
Greșeli frecvente
- Repovestești poemul în locul analizei — reperele cer imagini, elemente de compoziție și opinie.
- Nu numești explicit viziunea despre lume.
- Spui „romantism” fără să ilustrezi cele două trăsături.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I (1–9) | 30p | perspectivă subiectivă, rolul imperfectului, comentariu de 60–100 de cuvinte |
| II | 30p | ipoteză proprie, două argumente dezvoltate, concluzie, 150–300 de cuvinte |
| III | 30p | două trăsături de încadrare, două imagini, patru elemente, opinie, 600–900 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |