Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2016 la Limba și literatura română, profil real/tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 7. Subiectul I are nouă cerințe pe un fragment din comedia Madona de Tudor Mușatescu, Subiectul al II-lea cere un text argumentativ despre rolul jocurilor pe dispozitive electronice în viața tinerilor, iar Subiectul al III-lea un eseu despre tema și viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat.
Sfat: la itemul 7, didascaliile din fragment dau informații despre aspectul și starea personajelor (Danny e „schimbat, slăbit”, Madona are un „aer fericit”) — folosește-le pentru a arăta contrastul dintre cei doi. La eseu, numește explicit viziunea despre lume: cum înțelege autorul omul și realitatea.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Sinonime pentru „deodată” și „teamă” (2p)
Model: deodată – brusc, subit; teamă – frică, neliniște.
2. Rolul cratimei în „n-am primit” (2p)
Model: Cratima marchează elidarea vocalei u din adverbul nu și rostirea legată a două cuvinte.
3. Enunț cu o locuțiune/expresie cu substantivul „viață” (2p)
Model: Cei doi frați s-au certat pe viață și pe moarte pentru o nimica toată. (Alte variante: a-și face o viață, a da viață unui proiect.)
4. O temă a discuției dintre personaje (4p)
Model: Tema discuției dintre Danny și Madona este iubirea, mai exact iubirea lui Danny pentru o necunoscută care îi scrie scrisori.
5. Două mărci ale adresării directe (4p)
Model: vocativul „Dona” și verbul la persoana a II-a „nu știi” (se acceptă: imperativul „iubește”, „Nu mai râde!”).
6. O modalitate de caracterizare a personajului feminin, exemplificată (4p)
Model: Madona este caracterizată indirect, prin limbaj: replica ironică prin care calculează că Danny a slăbit „câte un kilogram pe lună” arată spiritul ei lucid și umorul cu care își ascunde sentimentele. Se acceptă și caracterizarea directă, prin didascalii, care îi notează aerul fericit care o înfrumusețează.
7. Rolul notațiilor autorului (4p)
Model: Notațiile autorului au rol de caracterizare și de indicații regizorale. La începutul scenei, ele arată contrastul dintre cei doi: Danny este trist, slăbit, maturizat de suferință, în timp ce Madona pare fericită și întinerită. Didascalia „cu un surâs personal” sugerează că ea ascunde un secret, iar comparația din notația „cu teamă, ca un criminal care revine la locul crimei” lasă să se înțeleagă că Madona este chiar autoarea scrisorilor anonime. Astfel, notațiile creează ironia dramatică: spectatorul bănuiește adevărul, iar Danny nu.
8. Două trăsături ale genului dramatic, ilustrate (4p)
Model: Prima trăsătură este dialogul ca mod de expunere: conflictul și caracterele se construiesc prin replicile lui Danny și ale Madonei. A doua este prezența notațiilor autorului, de exemplu indicația că Madona se așază înainte de a-i spune lui Danny că ar fi mai cuminte să renunțe.
9. Comentariul secvenței (60–100 de cuvinte) (4p)
Model (≈ 90 de cuvinte): Secvența cuprinde sfatul lui Danny, care o îndeamnă pe Madona să iubească. Certitudinea lui, exprimată prin „absolut convins”, contrastează cu propria nesiguranță din scenă. Imperativul „iubește” și adresarea directă dau replicii un ton aproape solemn, de confesiune. Danny acceptă suferința ca parte a iubirii, iar metafora finală, care numește dragostea „aroma” vieții, sugerează că sentimentul dă gust și sens existenței. Ironia dramatică este evidentă: Danny îi recomandă să iubească tocmai femeii care îl iubește în secret, fără să-și dea seama.
Punctaj: 3p comentariul + 1p limita de cuvinte.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Cerința: text argumentativ de 150–300 de cuvinte despre rolul jocurilor pe dispozitive electronice în viața tinerilor. (Exemplele literare nu sunt obligatorii.)
Model (≈ 245 de cuvinte):
Consider că jocurile pe dispozitive electronice pot avea un rol pozitiv în viața tinerilor, dar numai dacă sunt folosite cu măsură.
În primul rând, multe jocuri dezvoltă abilități utile. Jocurile de strategie îi obligă pe jucători să planifice, să anticipeze și să ia decizii rapide, iar cele de logică exersează memoria și atenția. De exemplu, jocurile de construcție, precum Minecraft, sunt folosite chiar în unele școli pentru a-i învăța pe elevi noțiuni de geometrie sau de programare. Mai mult, jocurile online în echipă formează capacitatea de cooperare și de comunicare. Prin urmare, jocul nu este doar o pierdere de timp.
În al doilea rând, însă, folosirea excesivă a jocurilor are efecte negative. Un adolescent care petrece multe ore în fața ecranului doarme mai puțin, se mișcă mai puțin și își neglijează temele sau prietenii. În cazurile grave, poate apărea chiar dependența, care afectează atât sănătatea fizică, cât și echilibrul emoțional. De aceea, cred că rolul părinților și al tinerilor înșiși este să stabilească limite clare de timp.
În concluzie, jocurile electronice pot fi o sursă de divertisment și de învățare, însă valoarea lor depinde de felul în care sunt integrate într-un stil de viață echilibrat.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de 600–900 de cuvinte despre tema și viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat.
Repere (câte 4p): două trăsături de încadrare; două scene/secvențe relevante comentate; patru elemente de structură, compoziție și limbaj (4 × 1p); opinie argumentată. Redactare: 14p.
Textul ales: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu (alternative: Ion, Enigma Otiliei, Baltagul).
Eseu-model (≈ 630 de cuvinte)
Camil Petrescu este unul dintre ctitorii romanului românesc modern, iar Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, publicat în 1930, este un roman psihologic, al experienței, care rupe tradiția romanului obiectiv de tip balzacian. Tema și viziunea despre lume se construiesc în jurul căutării absolutului de către un intelectual lucid.
Romanul se încadrează în modernismul interbelic, promovat de Eugen Lovinescu. Prima trăsătură modernistă este perspectiva narativă subiectivă: povestea este relatată la persoana I de protagonist, Ștefan Gheorghidiu, care își analizează propriile trăiri. Naratorul nu mai este omniscient, ci are o viziune limitată, ceea ce face realitatea relativă. A doua trăsătură este timpul subiectiv: cronologia este înlocuită de timpul psihologic, iar evenimentele sunt evocate prin memorie involuntară, după modelul lui Marcel Proust. Romanul analizează conștiința, nu doar faptele exterioare, ceea ce îl apropie de proza europeană modernă.
Tema romanului este dublă: iubirea și războiul, trăite ca experiențe de cunoaștere. Viziunea despre lume este cea a unui intelectual care caută absolutul și descoperă că realitatea este relativă, iar adevărul nu poate fi cunoscut deplin.
O primă secvență relevantă este discuția de la popota ofițerilor, din incipit. Ofițerii comentează un caz judecat recent, al unui bărbat care și-a ucis soția infidelă și a fost achitat. Gheorghidiu intervine violent, afirmând că iubirea adevărată are drepturi absolute și că cei care se iubesc au dreptul de viață și de moarte unul asupra celuilalt. Reacția lui excesivă arată cât de profund îl afectează propria dramă și declanșează rememorarea căsniciei cu Ela. Secvența ilustrează tema iubirii ca absolut și viziunea intransigentă a personajului.
A doua secvență este experiența frontului. În partea a doua, Gheorghidiu participă la luptele din Primul Război Mondial. Haosul, frica, ordinele contradictorii și moartea camarazilor sunt descrise fără idealizare, din perspectiva celui care trăiește direct războiul. În capitolul „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu”, personajul descrie spaima în fața bombardamentelor și înțelege că eroismul din cărți nu are legătură cu realitatea. Această experiență relativizează drama geloziei și îi schimbă viziunea asupra vieții.
Un prim element de structură semnificativ este titlul, construit pe antiteză: „ultima noapte de dragoste” și „întâia noapte de război”. El anunță cele două teme și cele două părți ale romanului, precum și trecerea personajului de la o experiență la alta. Al doilea element este structura în două părți: prima este o rememorare a căsniciei, iar a doua un jurnal de front, care preia chiar pagini din jurnalul autorului. Al treilea element este conflictul interior, dintre nevoia de certitudine și imposibilitatea de a afla adevărul despre fidelitatea Elei. Conflictul exterior, cu societatea mondenă și cu unchiul Nae Gheorghidiu, interesat de bani, completează imaginea unei lumi dominate de superficialitate. Al patrulea element este finalul: întors din război, rănit, Gheorghidiu primește o scrisoare anonimă care îi confirmă bănuielile, dar, detașat, îi lasă Elei „tot trecutul”. Finalul deschis arată că personajul nu mai caută absolutul în iubire.
În opinia mea, viziunea despre lume din acest roman este una profund modernă, deoarece arată că omul nu poate cunoaște realitatea decât prin propria conștiință, iar această cunoaștere rămâne incompletă. Primul argument este faptul că cititorul nu află niciodată dacă Ela a fost cu adevărat infidelă: totul este filtrat prin suspiciunile lui Ștefan. Al doilea argument este rolul războiului, care îi oferă personajului o experiență colectivă, în fața căreia drama individuală devine mică. Prin urmare, Camil Petrescu propune o viziune lucidă: absolutul nu poate fi atins, iar omul se maturizează prin acceptarea relativității.
Romanul oferă, astfel, o imagine dublă a lumii: una interioară, a conștiinței chinuite de îndoieli, și una exterioară, a societății burgheze și a războiului.
În concluzie, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război este un roman modernist în care temele iubirii și războiului sunt ilustrate prin perspectivă subiectivă, timp psihologic, structură antitetică și conflict interior. Viziunea despre lume este cea a unui intelectual care descoperă, prin suferință, limitele cunoașterii.
Greșeli frecvente
- Spui doar că romanul este „modern”, fără două trăsături explicate și ilustrate.
- Scenele alese nu sunt comentate în raport cu tema și viziunea, ci doar rezumate.
- Uiți să numești explicit viziunea despre lume.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I (1–9) | 30p | didascalii, ironia dramatică, comentariu de 60–100 de cuvinte |
| II | 30p | ipoteză proprie, două argumente dezvoltate, concluzie, 150–300 de cuvinte |
| III | 30p | două trăsături de încadrare, două scene, patru elemente, opinie, 600–900 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |