Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2019 la Limba și literatura română, profil real, simularea pentru clasa a XII-a. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Sub constelațiile numerelor de Ion Barbu, despre profesorul de matematică Banciu de la Liceul „Lazăr”. La Subiectul al II-lea se comentează un fragment din poezia Toamnă de suflet de Tudor Arghezi, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un roman interbelic.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „să-i soarbă învățătura” (6p)
Model: În textul dat, secvența „să-i soarbă învățătura” indică dorința elevilor de cunoaștere, nevoia lor de a învăța cu nesaț tot ce le preda profesorul.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Localitatea din care vine autorul (6p)
Model: Autorul vine la București din Câmpulung.
De ce: textul îi numește pe cei patru prieteni „mici câmpulungeni ambițioși”. (4p + 1p + 1p)
3. O caracteristică a matematicianului autentic + justificare (6p)
Model: O caracteristică a unui matematician autentic este pasiunea pentru cercetare, lucru dovedit de mărturisirea autorului că Banciu i-a sădit „patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician”.
Punctaj: 2p caracteristica (rigoarea, pasiunea cercetării, emoția în fața unei teoreme), 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce Banciu a însemnat mai mult pentru autor decât pentru colegi (6p)
Model: Profesorul Banciu a reprezentat mai mult pentru autor deoarece acesta a ales o carieră în matematică. Pentru Ion Barbu, Banciu a fost un model și un maestru care nu doar l-a informat, ci i-a transmis rigoarea, emoția în fața frumuseții unei teoreme și pasiunea cercetării, adică tot ce i-a definit apoi profesia.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. Transformarea elevilor în primul semestru, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): În primul semestru, elevii veniți din orașe diferite își pierd identitatea de provinciali și devin „lăzăriști”. Mai mult, ei capătă conștiința apartenenței la un grup aparte, clasa lui Banciu, și un sentiment clar de diferențiere față de ceilalți, datorat exigenței profesorului.
Punctaj: 4p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă profesorii influențează sau nu elevii în alegerea carierei, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată: opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), raportare la text (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (2p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că profesorii influențează în mod semnificativ alegerea carierei, mai ales atunci când reușesc să le transmită elevilor pasiunea pentru disciplina lor.
În primul rând, un profesor dedicat poate trezi interesul pentru un domeniu. În fragmentul din Sub constelațiile numerelor, Ion Barbu arată că profesorul Banciu le-a impus elevilor o „trăire matematică aproape exclusivă”: aceștia rezolvau probleme pentru Gazeta matematică și sufereau când soluțiile le erau respinse. Pentru autor, influența a fost decisivă, deoarece a devenit matematician, iar Banciu a rămas pentru el „maestrul” de la care a învățat esențialul.
În al doilea rând, profesorii sunt adesea primele modele profesionale pe care le întâlnim. Din experiența personală, o profesoară de biologie m-a încurajat să particip la olimpiadă și mi-a arătat cum funcționează un laborator. Datorită ei, mă gândesc acum să urmez Facultatea de Medicină. Fără acest sprijin, probabil că nu aș fi descoperit că îmi place cercetarea.
Prin urmare, deși decizia finală aparține elevului, profesorii pot fi cei care îi deschid drumul. Un dascăl pasionat poate schimba destinul unui tânăr.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul din Toamnă de suflet de T. Arghezi, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: comentariu nuanțat care leagă ideea poetică de mijloacele artistice (6p; 3p ezitant; 1p simpla numire) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Fragmentul din poezia Toamnă de suflet de Tudor Arghezi exprimă sentimentul trecerii ireversibile a timpului și apropierea de sfârșitul vieții. Ideea poetică se construiește prin comparația zilelor cu niște „bărci tăcute”, care pleacă fără lopeți, sugerând că timpul se scurge de la sine, fără ca omul să-l poată controla. Epitetul „albe” poate trimite la zilele senine, dar și la golul lor. Metafora serii, extinsă de la peisaj la „șirul vieții noastre”, transformă amurgul în imagine a bătrâneții. Steaua care păzește „cripta nopții” anunță moartea, iar enumerația negativă („fără sunet, nici vânt, nici amintiri”) sugerează vidul. Opoziția „ieri”–„azi” și imaginea „convoiului de goluri” accentuează senzația de pierdere continuă.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un roman interbelic studiat.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral (6p; 3p ezitant; 1p schematic).
- O trăsătură (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două componente de structură, compoziție și limbaj relevante pentru construcția personajului (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu (1930); personajul: Ștefan Gheorghidiu.
Eseu-model (≈ 430 de cuvinte)
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, publicat în 1930, este un roman psihologic modern, scris la persoana I. Protagonistul și naratorul, Ștefan Gheorghidiu, este un intelectual care trăiește două experiențe decisive: iubirea și războiul.
Statutul social al personajului se modifică pe parcursul romanului. La început, Ștefan este un student sărac la Filozofie, căsătorit din dragoste cu Ela, o colegă. După moartea unchiului Tache, primește o moștenire neașteptată, care îi aduce acces în lumea mondenă. În timpul acțiunii propriu-zise, el este sublocotenent în armata română, pe frontul din 1916. Psihologic, Gheorghidiu este un introvertit hiperlucid, care își analizează obsesiv trăirile. Moral, este un idealist intransigent, care caută absolutul în iubire și nu acceptă compromisurile.
Trăsătura dominantă a personajului este gelozia, născută din nevoia de absolut. Ea apare în episodul excursiei la Odobești. Ela pare să-i acorde atenție domnului G., un avocat monden, iar Ștefan interpretează fiecare gest al ei — o furculiță luată din farfuria acestuia, o privire — ca dovadă de infidelitate. Suferința lui este intensă și disproporționată, ceea ce arată că trăiește realitatea prin propriile suspiciuni.
A doua secvență relevantă este întoarcerea neanunțată acasă, de la Azuga, când descoperă că Ela nu este acolo. Gheorghidiu petrece o noapte de chin, imaginându-și trădarea, iar dimineața, când soția se întoarce, se desparte de ea. Episodul arată cum gelozia îl împinge spre gesturi radicale, deși nu are certitudini. În final, după experiența frontului, el se detașează și îi lasă Elei „tot trecutul”, semn că a depășit obsesia.
O primă componentă relevantă pentru construcția personajului este perspectiva narativă subiectivă. Relatarea la persoana I, prin vocea lui Gheorghidiu, face ca cititorul să cunoască doar punctul lui de vedere. Astfel, nu aflăm niciodată sigur dacă Ela l-a înșelat. Această limitare îl construiește pe erou ca pe o conștiință care își analizează propria suferință, iar romanul devine o monografie a geloziei.
A doua componentă este tehnica analizei psihologice, realizată prin monolog interior și introspecție. Gheorghidiu își descompune emoțiile, comentează fiecare reacție a soției și își pune mereu la îndoială propriile concluzii. Prin această tehnică, Camil Petrescu prezintă personajul ca pe un intelectual lucid, dar și ca pe o victimă a propriei luciditate. Războiul, descris prin aceeași lentilă, îi relativizează apoi drama erotică. Prin urmare, tehnica analizei psihologice face ca personajul să fie perceput ca o conștiință vie, care se caută pe sine, nu ca un simplu erou al unei povești de dragoste.
În concluzie, Ștefan Gheorghidiu este un personaj modern, construit prin perspectivă subiectivă și prin analiză psihologică. Gelozia lui nu este o simplă slăbiciune, ci expresia dorinței de absolut a unui intelectual care nu se mulțumește cu o iubire obișnuită.
Greșeli frecvente
- Prezinți doar statutul social, fără cel psihologic și moral — maximum 3p.
- Repovestești excursia la Odobești fără să legi episodul de trăsătura aleasă.
- Analizezi perspectiva narativă în general, nu în relație cu personajul.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | Câmpulung dedus din text; secvența despre „patima cercetării” |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | legătura idee poetică–mijloace artistice |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade, 2 componente legate de personaj, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |