Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 3. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Bacovia. Poezie sau destin de Agatha Grigorescu-Bacovia, care evocă o plimbare de primăvară pe malul Bistriței. La Subiectul al II-lea apare un fragment din nuvela Popa Man de Ion Agârbiceanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Mihai Eminescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de tot felul” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de tot felul” are sensul de „felurite”, „variate”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Râul pe malul căruia se plimbă cei doi (6p)
Model: Cei doi tineri se plimbă pe malul Bistriței.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. Florile asociate mirosului cireșilor + justificare (6p)
Model: Autoarea asociază mirosul cireșilor înfloriți cu cel al crizantemelor, lucru dovedit de secvența „o mireasmă amăruie, asemeni crizantemelor toamna”.
Punctaj: 2p florile (crizantemele), 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce se oprește Bacovia din scrierea poeziei Furtună (6p)
Model: Bacovia se oprește din scrierea poeziei Furtună deoarece își amintește că a doua zi trebuie să predea niște versuri traduse la limba latină. Fiind elev, el acordă prioritate temei pentru școală și lasă poezia deoparte, urmând să o reia abia după o altă furtună, trăită în alt loc de pe malul Bistriței.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. O trăsătură morală a autoarei, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură morală a autoarei este discreția. Când observă că Bacovia notează ceva într-un carnețel și pare să se ferească, ea se preface că nu a văzut nimic. Gestul arată respect pentru intimitatea poetului și delicatețe în relația cu acesta.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: sensibilitatea (se înfioară ascultând poezia).
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă experiențele de viață influențează sau nu procesul de creație, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 215 cuvinte):
Sunt convins că experiențele de viață influențează profund procesul de creație, deoarece ele oferă artistului emoțiile și imaginile pe care le transformă în operă.
În primul rând, o trăire intensă poate deveni chiar punctul de plecare al unei creații. În fragmentul din Bacovia. Poezie sau destin, poetul îi povestește Agathei Grigorescu-Bacovia că, elev fiind, a fost surprins de o furtună cumplită pe malul Bistriței și s-a adăpostit într-o scorbură. Întors acasă, a început poezia Furtună, numită de el „poema spaimei”. Așadar, spaima trăită s-a transformat direct în versuri.
În al doilea rând, experiențele cotidiene, chiar și cele simple, alimentează sensibilitatea creatorului. În același text, Bacovia notează pe portativ un cântec pe care l-a „prins din clipocitul apei”. De asemenea, din experiența culturală, știm că Ion Creangă și-a scris Amintirile din copilărie pornind de la anii petrecuți la Humulești, iar întâmplările reale au devenit pagini de literatură universal cunoscute.
Prin urmare, creația nu apare din nimic. Talentul artistului transformă experiențele trăite în opere care îi emoționează și pe ceilalți.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul din Popa Man de Ion Agârbiceanu.
Ce cere baremul: perspectivă de tip obiectiv (2p) + prezentare nuanțată, cu exemple: relatare la persoana a III-a, omnisciență (4p) + redactare (4p).
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din nuvela Popa Man de Ion Agârbiceanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu participă la acțiune și relatează la persoana a III-a, urmărindu-l pe preot când iese pe uliță. Naratorul este omniscient, deoarece știe mai mult decât personajul: cunoaște ceea ce văd sătenii, adică faptul că popa Man a îmbătrânit și umblă aplecat de spate, deși acesta nu își dă seama. Totodată, el pătrunde în interioritatea preotului, redând mulțumirea de la început și apoi neîndemânarea și teama care îl copleșesc. Relatarea rămâne credibilă, iar naratorul nu își judecă personajul.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de Mihai Eminescu.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: Floare albastră de Mihai Eminescu (1873).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Mihai Eminescu este cel mai important poet romantic român, iar poezia Floare albastră, publicată în 1873 în Convorbiri literare, este una dintre primele sale capodopere. Textul exprimă tema iubirii și opoziția dintre aspirația spre absolut și fericirea simplă, pământească.
Poezia se încadrează în romantism prin mai multe trăsături. Prima este antiteza, procedeu preferat de romantici: universul rece al cunoașterii, spre care se îndreaptă bărbatul, se opune lumii calde a naturii și a iubirii, propuse de fată. A doua trăsătură este cultul naturii, care devine un cadru ocrotitor al iubirii: pădurea, izvoarele și „balta cea senină” alcătuiesc un spațiu armonios, aflat în rezonanță cu stările îndrăgostiților. Specific romantic este și motivul „florii albastre”, simbol al idealului inaccesibil.
Tema poeziei este iubirea, privită ca posibilitate de împlinire a omului. O primă idee poetică relevantă apare în reproșul iubitei din prima strofă, care îi spune poetului că „iar te-ai cufundat în stele”. Prin această imagine, bărbatul este prezentat ca un geniu absorbit de cunoașterea absolută, de istorie și de cosmos, care uită de fericirea apropiată. Iubita îl cheamă însă înapoi, spunându-i că fericirea nu se află departe.
A doua imagine semnificativă este idila din pădure, din strofele centrale. Fata îl invită pe iubit într-un spațiu natural feeric, unde cei doi ar putea fi fericiți fără să-i vadă nimeni. Natura este personificată și pare să participe la iubirea lor, iar gesturile tandre ale fetei, care îi promite că „ne-om da sărutări”, sugerează o iubire simplă și spontană. Această imagine reprezintă idealul unei iubiri pământești, opusă abstracțiunilor.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Sintagma Floare albastră trimite la simbolul romantic al idealului absolut, preluat din literatura germană. Culoarea albastră sugerează infinitul și misterul, iar faptul că iubita devine ea însăși „floarea albastră” arată că, pentru eul liric, femeia iubită întruchipează idealul pierdut. Titlul anunță, astfel, tema și finalul elegiac al poeziei.
Al doilea element este structura textului, organizată în patru secvențe: chemarea iubitei, idila propriu-zisă, despărțirea și meditația finală a poetului. Ultima strofă, construită pe exclamația „Totuși este trist în lume!”, aduce o concluzie amară. Bărbatul conștientizează că a pierdut iubirea, iar această revelație transformă poemul dintr-o idilă într-o elegie. Prin structura simetrică, cu dialogul dintre iubită și monologul final al poetului, Eminescu evidențiază incompatibilitatea dintre cele două lumi. Prin această structură dramatică, poezia trece de la vis la trezire, iar cititorul înțelege că fericirea pierdută rămâne doar o amintire dureroasă.
În concluzie, Floare albastră este o poezie romantică reprezentativă, în care Eminescu folosește antiteza, simbolul și structura dramatică pentru a exprima drama geniului care nu poate atinge fericirea pământească.
Greșeli frecvente
- Numești antiteza fără să arăți ce elemente opune.
- Confunzi tema (iubirea) cu motivul (floarea albastră).
- Nu explici relevanța titlului pentru întreaga poezie — 2p în loc de 3p.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | crizantemele + secvența comparației la 3; trăsătura numită la 5 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | „perspectivă de tip obiectiv” + omnisciența (naratorul știe mai mult decât personajul) |
| III | 30p | romantism, temă + 2 imagini, titlu + structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |