Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a modelului de subiect pentru Bacalaureatul 2021 la Limba și literatura română, profil real. Textul-suport de la Subiectul I este o scrisoare a lui Nelli Pillat către Dinu Pillat (14 iulie 1943), din volumul Biruința unei iubiri, despre lectura romanului Idiotul de Dostoievski. La Subiectul al II-lea se comentează poezia Pălind de George Bacovia, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un basm cult.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „decât în parte” (6p)
Model: În textul dat, secvența „decât în parte” are sensul de „parțial”, „incomplet”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Două personaje din romanul Idiotul (6p)
Model: Două personaje din romanul Idiotul de Dostoievski sunt prințul Mîșkin și Nastasia Philipovna.
Punctaj: 2p + 2p (câte unul pentru fiecare nume; acceptată și Aglae), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Efectul lecturii asupra lui Nelli + justificare (6p)
Model: Lectura romanului îi provoacă lui Nelli o senzație de apăsare sufletească, lucru dovedit de secvența „Senzația pe care am simțit-o în decursul lecturii a fost aceea de chin, înăbușire, apăsare”.
Punctaj: 2p efectul, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce impasul creator nu ar trebui să-l descurajeze pe Dinu (6p)
Model: În viziunea lui Nelli, impasul creator nu ar trebui să-l descurajeze pe Dinu, deoarece timpul și experiențele trăite îi vor spori puterea de înțelegere. Ea crede că viața îi îmbogățește sufletul și îi oferă mereu posibilitatea unor noi „renașteri”, astfel încât ideile romanului vor prinde contur mai târziu.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p simpla indicare a motivului), 1p + 1p.
5. O trăsătură a expeditoarei, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Nelli are o fire analitică. Ea nu se mulțumește să citească romanul lui Dostoievski, ci îl interpretează, își explică reacțiile față de personaje și formulează întrebări despre Mîșkin și despre sensul sacrificiului său. Mai mult, își pune la îndoială propria înțelegere a cărții.
Punctaj: 2p numirea trăsăturii, 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: cititoare rafinată.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă lectura este sau nu o modalitate de a te detașa de realitate, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2021): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 215 cuvinte):
Consider că lectura este o modalitate de a te detașa de realitate, însă una care, paradoxal, te ajută să o înțelegi mai bine.
În primul rând, cititul ne poate transporta într-o altă lume și ne poate face să uităm de grijile cotidiene. În scrisoarea din Biruința unei iubiri, Nelli mărturisește că, în zilele ploioase de la Predeal, a făcut focul și s-a instalat comod pentru a citi „ca să uit de timp”. Așadar, lectura i-a oferit un refugiu din monotonia zilelor închise în casă.
În al doilea rând, o carte valoroasă ne obligă să reflectăm la propria viață. Lectura romanului Idiotul nu o detașează complet pe Nelli de realitate, ci îi provoacă apăsare și o face să descopere „iadul” și în propriul suflet. Din experiența personală, după ce am citit Micul Prinț, m-am gândit mult la felul în care îmi tratez prietenii, iar unele replici din carte m-au ajutat să înțeleg situații reale.
Prin urmare, lectura ne oferă o evadare temporară, dar ne întoarce în realitate mai bogați sufletește și mai lucizi.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia Pălind de George Bacovia, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației cu mijloacele artistice (4p) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Ideea poetică a textului Pălind de George Bacovia este singurătatea apăsătoare a eului liric, prizonier într-un spațiu urban sufocant, care îl împinge spre nevroză. Această idee este susținută de mijloace artistice specifice simbolismului. Versul „Sunt solitarul pustiilor piețe”, repetat obsesiv la începutul și la sfârșitul strofelor, creează muzicalitatea monotonă și sugerează imposibilitatea evadării. Epitetele „pustiilor”, „tristele” și „pală” compun un decor urban golit și lipsit de lumină. Imaginea „râsului hidos” și a umbrei care sperie câinii pribegi îl prezintă pe eu ca pe o ființă alienată. Sintagma „jocuri de umbră ce dau nebunie” și finalul, „pălind în tăcere și-n paralizie”, sugerează stingerea treptată a vieții interioare.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral (6p; 3p ezitant; 1p schematic).
- O trăsătură (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție și limbaj relevante pentru construcția personajului (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă (1877); personajul: Spânul.
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult care transformă schema basmului popular într-o poveste a maturizării. Alături de protagonist, un rol esențial îl are Spânul, personajul negativ care îl păcălește pe fiul craiului și îi devine stăpân.
Statutul social al Spânului este cel al unui om de rând, fără origine nobilă, care ajunge, prin înșelăciune, să se dea drept nepotul lui Verde-Împărat și moștenitorul tronului. Psihologic, este un personaj abil, răbdător și perfid, capabil să-și ascundă intențiile. Moral, este necinstit, crud și lipsit de scrupule, dar, în economia basmului, are și rolul unui „rău necesar”, deoarece probele impuse de el contribuie la formarea eroului. Spre deosebire de antagoniștii basmelor populare, el nu are puteri supranaturale, ci este un om, ceea ce face răul mai credibil.
Trăsătura definitorie a Spânului este viclenia. Ea se manifestă mai întâi în episodul din pădure-labirint. Spânul îi apare fiului de crai de trei ori, sub înfățișări diferite, până când tânărul, rătăcit, acceptă să-l ia slugă. Apoi îl convinge să coboare într-o fântână, ca să se răcorească, și îl închide acolo, cerându-i să schimbe rolurile. Spânul exploatează perfect naivitatea eroului, folosind atât insistența, cât și amenințarea.
A doua secvență relevantă este cea de la curtea lui Verde-Împărat. Pentru a scăpa de Harap-Alb, Spânul îi dă sarcini aproape imposibile: să aducă salăți din Grădina Ursului, pielea cerbului bătută cu pietre scumpe și, în final, pe fata Împăratului Roș. Prin aceste probe, el speră ca sluga să moară, dar se prezintă în fața împăratului ca un stăpân grijuliu. Viclenia lui este, așadar, una calculată, mascată de o aparență de bunăvoință.
Un prim element relevant pentru construcția personajului este caracterizarea. Direct, Spânul este caracterizat prin sfatul craiului, care îi spune fiului să se ferească de omul roș și, mai ales, de cel spân, ceea ce plasează personajul sub semnul răului încă înainte de apariție. Indirect, faptele, limbajul amenințător și ipocrizia îi completează portretul. Această combinație arată că, pentru Creangă, Spânul este întruchiparea răului uman, nu a unei forțe fantastice.
Al doilea element este finalul, în care conflictul se încheie. Când fata Împăratului Roș dezvăluie adevărul, Spânul îl ucide pe Harap-Alb, acuzându-l de trădare. Calul năzdrăvan îl ridică în înaltul cerului și îl aruncă de acolo, iar răul este pedepsit. Finalul confirmă rolul personajului în construcția basmului: eliberarea de Spân coincide cu maturizarea lui Harap-Alb, care este readus la viață și devine împărat.
În concluzie, Spânul este un personaj construit prin caracterizare directă și indirectă și prin rolul său în final. Viclenia lui, deși distructivă, devine instrumentul prin care eroul învață să deosebească aparența de esență.
Greșeli frecvente
- Prezinți Spânul doar ca „personaj rău”, fără nuanța de inițiator.
- Rezumi probele fără să arăți cum ilustrează viclenia.
- Nu explici relevanța finalului pentru personaj.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | două nume la 2 (2p + 2p); efect + secvență la 3 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | ideea poetică numită + legătura cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade, 2 elemente legate de personaj, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |