Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2021 la Limba și literatura română, profil real, simularea. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Mărturisiri literare de Jean Bart, cu amintiri din copilăria petrecută la Iași. La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului în începutul comediei Conu Leonida față cu reacțiunea de I. L. Caragiale, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Ioan Slavici.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „în două cuvinte” (6p)
Model: În textul dat, secvența „în două cuvinte” are sensul de „pe scurt”, „succint”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Lucrarea în care Jean Bart evocă atmosfera din familie la plecarea tatălui (6p)
Model: Jean Bart evocă atmosfera din familia sa, după plecarea tatălui în război, în lucrarea Scrisorile tatii.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. O stare trăită la revenirea în Iași + justificare (6p)
Model: La revenirea în Iași, autorul trăiește o stare de încântare, lucru dovedit de secvența „cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului”.
Punctaj: 2p starea (încântare, bucurie, nostalgie), 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce scrisoarea tatălui aduce bucurie familiei (6p)
Model: Scrisoarea tatălui aduce bucurie familiei deoarece infirmă bănuiala că acesta ar fi murit în război. Cu o zi înainte, familia primise un pachet cu ceasul lui, iar mama, crezând că acestea erau lucrurile găsite asupra unui soldat ucis, începuse să plângă. Scrisoarea dovedea că tatăl era în viață.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. Atitudinea lui Creangă față de copii, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Ion Creangă avea o atitudine prietenoasă față de copii. Spre deosebire de alți dascăli, el își scotea pălăria când elevii îl salutau, iar iarna ieșea la poartă, se urca în sanie cu ei și îi învăța să o cârmuiască, fără să se supere când se răsturnau.
Punctaj: 2p numirea atitudinii (prietenie, grijă, empatie), 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă implicarea civică este sau nu importantă în perioadele de criză, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2021): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 215 cuvinte):
Sunt de părere că implicarea civică este foarte importantă în perioadele de criză, deoarece efortul comun poate salva vieți și poate întări solidaritatea dintre oameni.
În primul rând, contribuția fiecăruia, oricât de mică, are un efect real atunci când se adună. În Mărturisiri literare, Jean Bart își amintește că, în timpul războiului din 1877, toată familia stătea seara în jurul lămpii și făcea scamă pentru pansamente, trimisă apoi la Crucea Roșie. Gestul simplu al unor oameni obișnuiți ajuta, de fapt, la îngrijirea soldaților răniți pe front.
În al doilea rând, implicarea civică întărește legăturile dintre membrii unei comunități. Din experiența personală, în timpul pandemiei, elevii din liceul meu au strâns alimente și au făcut cumpărături pentru vecinii vârstnici care nu puteau ieși din casă. Mulți dintre acești oameni ne-au mulțumit nu doar pentru ajutor, ci și pentru faptul că nu s-au simțit singuri.
Așadar, în momentele grele, implicarea civică nu este doar utilă, ci necesară. Ea arată că o societate poate trece mai ușor prin crize atunci când oamenii se sprijină reciproc.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Conu Leonida față cu reacțiunea.
Ce cere baremul (simulare 2021): două roluri precizate (1p + 1p) + fiecare prezentat nuanțat, cu raportare la text (2p + 2p) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
În fragmentul din comedia Conu Leonida față cu reacțiunea de I. L. Caragiale, notațiile autorului au mai multe roluri. Un prim rol este indicarea detaliilor scenografice și a cadrului spațial. Indicația „În București, la Leonida” fixează locul acțiunii, iar descrierea odăii modeste de mahala, cu cele două paturi, masa cu scaune de paie, lampa cu gaz și soba cu tăciuni, îi arată regizorului cum să construiască decorul. Al doilea rol este caracterizarea indirectă a personajelor. Halatul, papucii și scufia de noapte ale lui Leonida, ca și fusta de flanelă și tulpanul Efimiței, îi prezintă ca pe niște mici burghezi pensionari, comozi, iar ora înaintată sugerează intimitatea casnică în care se desfășoară discuția lor.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ de Ioan Slavici.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici (1881).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Moara cu noroc de Ioan Slavici, publicată în volumul Novele din popor (1881), este o nuvelă care analizează, cu luciditate și cu intenție moralizatoare, efectele pe care dorința de îmbogățire le are asupra unui om cinstit.
Nuvela aparține realismului. O primă trăsătură realistă este tipicitatea personajelor și a mediului: Ghiță este cizmarul sărac care vrea să devină cârciumar înstărit, iar Lică Sămădăul este reprezentantul lumii porcarilor, care are legături cu autoritățile și controlează drumurile. A doua trăsătură este analiza psihologică: naratorul urmărește, pas cu pas, frământările, temerile și compromisurile lui Ghiță, astfel încât nuvela devine una psihologică.
Tema nuvelei este degradarea morală a omului stăpânit de patima banului. O primă secvență relevantă este cea în care Ghiță își ia măsuri de apărare după prima vizită a lui Lică: își cumpără două pistoale, își aduce câini și ia o slugă, pe Marți. În același timp, devine tot mai tăcut și mai aspru cu Ana și cu copiii. Secvența arată conflictul interior al personajului: el vrea să rămână independent, dar, de fapt, se îndepărtează de familie, iar câștigul devine mai important decât liniștea casei.
A doua secvență semnificativă este petrecerea de Paști, când Ghiță o lasă pe Ana singură cu Lică, pentru a-l prinde pe Sămădău cu probe ale vinovăției și a-l preda lui Pintea. Ghiță o folosește pe propria soție ca momeală, iar Ana, simțindu-se abandonată, i se dăruiește lui Lică. Episodul marchează punctul cel mai de jos al dezumanizării: banul și răzbunarea au distrus încrederea și iubirea dintre soți.
Un prim element de structură relevant este spațiul. Cârciuma de la Moara cu noroc se află la o răscruce de drumuri, într-un loc izolat, înconjurat de o câmpie pustie. Răscrucea sugerează alegerile pe care Ghiță trebuie să le facă, iar izolarea îl face vulnerabil în fața lui Lică. Mai mult, titlul este ironic: moara nu mai macină, iar locul nu aduce noroc, ci nenorocire. Astfel, spațiul devine simbolic și susține tema nuvelei.
Al doilea element este perspectiva narativă. Naratorul este omniscient și relatează la persoana a III-a, dar pătrunde adesea în conștiința personajelor, mai ales în cea a lui Ghiță, ale cărui gânduri sunt redate prin stil indirect liber și monolog interior. Această îmbinare a obiectivității cu analiza psihologică îi permite cititorului să înțeleagă de ce eroul face fiecare pas spre prăbușire, ceea ce face ca destinul lui să fie verosimil.
În concluzie, Moara cu noroc este o nuvelă realistă și psihologică, în care Ioan Slavici folosește un spațiu simbolic și o perspectivă narativă omniscientă pentru a demonstra că lăcomia distruge echilibrul moral și familial al omului.
Greșeli frecvente
- Spui „realism” fără să ilustrezi trăsăturile cu exemple din nuvelă.
- Rezumi acțiunea în loc să comentezi două secvențe.
- Analizezi spațiul descriptiv, fără să arăți valoarea lui simbolică.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | Scrisorile tatii la 2; încântare + secvența la 3 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | două roluri ale notațiilor, fiecare ilustrat din text |
| III | 30p | realism, temă + 2 secvențe, spațiu + perspectivă, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |