Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Cum l-am cunoscut pe Vladimir Streinu de Șerban Cioculescu (volumul Amintiri). La Subiectul al II-lea se discută rolul notațiilor autorului într-o scenă din comedia Plicul de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere construcția unui personaj dintr-un basm cult.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „să treacă peste” (6p)
Model: În textul dat, secvența „să treacă peste” are sensul de „să depășească”, „să nu ia în seamă”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Activitatea lui Basil Munteanu la Cugetul românesc (6p)
Model: La Cugetul românesc, Basil Munteanu a fost secretar de redacție.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. Statutul social al lui Streinu la debut + justificare (6p)
Model: În momentul debutului literar, Vladimir Streinu era student, lucru dovedit de secvența „Debutase de pe băncile Universității cu poezii”.
Punctaj: 2p statutul (student), 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce i se spunea „Făt-Frumos din Teiu” (6p)
Model: Lui Vladimir Streinu i se spunea „Făt-Frumos din Teiu” deoarece semăna, fizic și moral, cu Mihai Eminescu, autorul basmului Făt-Frumos din tei. Porecla este un joc de cuvinte: titlul eminescian este asociat cu Teiu-Argeș, satul natal al lui Streinu, ceea ce sugerează admirația prietenului pentru prestanța lui.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. Atitudinea lui Streinu față de societate (paragraful al treilea), în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Atitudinea lui Vladimir Streinu față de societate este contradictorie. În momentele de expansiune era încântător, căuta controversele și își impunea opiniile cu un ton fără replică. Alteori se închidea în sine, ca un solitar neîmpăcat cu semenii, devenind distant și disprețuitor.
Punctaj: 2p precizarea atitudinii (contradictorie), 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă un incident influențează sau nu o relație de prietenie, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p; simpla citare = 1p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că un incident nu influențează negativ o prietenie adevărată, ci, dimpotrivă, îi poate pune în lumină trăinicia.
În primul rând, o prietenie sinceră se bazează pe înțelegere și pe iertare. În textul lui Șerban Cioculescu, autorul pierde din neatenție inelul de aur primit de Vladimir Streinu de la mama lui, un obiect cu o mare valoare afectivă. Streinu nu îi reproșează însă niciodată paguba și își ascunde mâhnirea, iar incidentul nu umbrește relația lor. Mai mult, cei doi devin „inseparabili”, ceea ce arată că mărinimia unuia a întărit legătura dintre ei.
În al doilea rând, felul în care reacționăm la o greșeală ne arată adevărata valoare a celuilalt. Din experiența personală, am pierdut odată cartea împrumutată de cel mai bun prieten, o ediție la care ținea mult. M-am temut că se va supăra, dar el a acceptat scuzele mele și am căutat împreună un alt exemplar. De atunci, am încredere că pot fi sincer cu el în orice situație.
Prin urmare, un incident poate deveni o probă a prieteniei. Dacă relația este autentică, ea nu se rupe, ci iese mai puternică.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Plicul de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: prezentare nuanțată a rolului notațiilor (6p; 3p ezitant; 1p simpla precizare): detalii scenografice, caracterizarea personajului, coordonate temporale/spațiale + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
În fragmentul din comedia Plicul de Liviu Rebreanu, notațiile autorului au mai multe roluri. În primul rând, ele oferă indicații scenografice și de mișcare scenică: zgomotul cheii în broască, deschiderea ușii grele și apariția Victoriei în vestibul îi arată regizorului cum să construiască intrarea personajului. Indicațiile sonore, precum salutul servitoarei, creează impresia unei acțiuni reale, petrecute în afara scenei. În al doilea rând, notațiile caracterizează direct personajul: Victoria are 27 de ani, este drăguță și vioaie, dar are o melancolie romantică în privire, iar energia ei poate merge până la încăpățânare. În al treilea rând, ținuta de iarnă și replica despre ger fixează cadrul temporal, sugerând anotimpul rece.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului (6p; 3p ezitant; 1p schematic).
- O trăsătură menționată (2p) + ilustrată prin două episoade comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj relevante pentru construcția personajului (2 × 3p; 2p fără justificarea relevanței).
Textul ales: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă (1877); personajul: Harap-Alb.
Eseu-model (≈ 430 de cuvinte)
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, publicată în 1877 în revista Convorbiri literare, este un basm cult care urmărește drumul maturizării unui tânăr. Protagonistul, fiul cel mic al craiului, devine Harap-Alb în urma unei înșelătorii și învață, prin încercări succesive, ce înseamnă să fii conducător.
Statutul social al personajului se schimbă pe parcursul basmului. La început, el este fiul de crai care pleacă spre împărăția unchiului său, Verde-Împărat, pentru a-i urma la tron. În pădure, Spânul îl păcălește și îl transformă în slugă, iar numele „Harap-Alb” exprimă această condiție: un rob („harap”) de neam ales („alb”). La final, după ce își demască stăpânul, eroul devine împărat. Statutul psihologic și moral este al unui tânăr încă nematurizat, naiv și lipsit de experiență, dar bun, milos și ascultător, care își formează caracterul prin suferință.
O trăsătură definitorie a lui Harap-Alb este bunătatea. Ea se observă mai întâi în episodul întâlnirii cu Sfânta Duminică, deghizată în cerșetoare. Deși fiul craiului este la început nerăbdător, el îi dă bătrânei un ban, iar aceasta îl răsplătește cu sfaturi prețioase: să ia calul care vine la tava cu jăratic și hainele de mire ale tatălui. Fapta bună devine, astfel, condiția reușitei lui.
Bunătatea este evidentă și în drumul spre Împăratul Roș, când eroul trece cu grijă prin mijlocul unei nunți de furnici, ca să nu le calce, și îi construiește un stup roiului de albine rătăcit. Insectele ajutate îi vor sări în ajutor la probele impuse de împărat, de exemplu la alegerea macului de nisip. Prin aceste episoade, Creangă transmite ideea că omul bun primește ajutor atunci când are cea mai mare nevoie.
Un prim element relevant pentru construcția personajului este caracterizarea, făcută prin mai multe mijloace. Direct, naratorul și alte personaje îl descriu: Spânul îl numește „boboc în felul său”, subliniind naivitatea. Indirect, eroul se definește prin fapte, prin limbaj și prin relațiile cu ceilalți. Această caracterizare complexă arată că Harap-Alb nu este un Făt-Frumos cu puteri supranaturale, ci un om obișnuit, care învață din greșeli.
Al doilea element este structura de bildungsroman a acțiunii, organizată pe drumul inițiatic. Încercările de la curtea Spânului — aducerea salatelor din Grădina Ursului, a pielii cerbului și a fetei Împăratului Roș — sunt probe de maturizare. Coborârea în fântână, unde îi jură credință Spânului, și moartea simbolică din final, urmată de învierea prin apă vie și apă moartă, marchează renașterea eroului ca om matur. Astfel, compoziția basmului urmărește direct evoluția personajului.
În concluzie, Harap-Alb este un erou atipic de basm, construit prin caracterizare complexă și prin drumul inițiatic. Prin el, Ion Creangă transformă basmul popular într-o lecție despre maturizare, bunătate și responsabilitate.
Greșeli frecvente
- Confunzi statutul (cine este personajul) cu trăsătura de caracter.
- Repovestești probele fără să le legi de trăsătura aleasă.
- Analizezi elementele de structură în general, nu în raport cu personajul — pierzi relevanța.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | „student” + secvența despre debut; atitudinea numită explicit la 5 |
| I.B | 20p | valorificarea textului (nu simpla citare) + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | rolurile notațiilor: scenografie, caracterizare, timp/spațiu |
| III | 30p | statut, trăsătură + 2 episoade, 2 elemente legate de personaj, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |