Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 5. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment dintr-un interviu cu Marin Preda, realizat de Sânziana Pop (Luceafărul, 1974), despre începuturile sale literare. La Subiectul al II-lea apare un fragment din Lumina ce se stinge... de Mircea Eliade, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Mihai Eminescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „țin minte” (6p)
Model: În textul dat, secvența „țin minte” are sensul de „îmi amintesc”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptat și: îmi aduc aminte.
2. Numele revistei cu sediul în locuința lui Geo Dumitrescu (6p)
Model: Revista al cărei sediu se afla în locuința lui Geo Dumitrescu se numea Albatros.
Punctaj: 4p numele revistei, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Un efect al dialogului asupra lui Marin Preda + justificare (6p)
Model: Dialogul cu Sânziana Pop are asupra lui Marin Preda efectul împrospătării memoriei, lucru dovedit de secvența „Sunt și pentru mine unele dintre ele, pe măsură ce mi le împrospătez.”
Punctaj: 2p efectul, 2p secvența, 1p + 1p. Acceptat și: revelație, redescoperirea trecutului.
4. Motivul surprizei lui Preda la auzul titlului (6p)
Model: Marin Preda este surprins pentru că titlul textului pe care M. R. Paraschivescu îl prezintă drept „formidabil” este Pârlitul, adică exact titlul bucății pe care tânărul corector o trimisese la redacție. Fără să se aștepte, el descoperă că un poet necunoscut lui îi citește, cu admirație, chiar propriul text, ceea ce îi aduce o confirmare neașteptată a talentului.
Punctaj: 2p motivul (titlul coincide cu al textului trimis), 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. Atitudinea lui Preda față de Geo Dumitrescu, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Marin Preda manifestă admirație față de Geo Dumitrescu. El își amintește cu căldură primirea din odaia de pe Calea Griviței și îl prezintă ca pe un tânăr vioi și statornic, care „se afla la postul lui”. Mai mult, recunoaște că lui îi datorează începutul carierei literare.
Punctaj: 2p atitudinea, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: recunoștință, prețuire.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă vârsta este sau nu un obstacol în inițierea unor proiecte artistice, științifice, sociale, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că vârsta nu este un obstacol în inițierea unor proiecte, deoarece entuziasmul și pasiunea contează mai mult decât experiența.
În primul rând, tinerii au curajul de a începe ceva nou fără teama de eșec. În interviul realizat de Sânziana Pop, Marin Preda își amintește că, la doar 18 ani, Geo Dumitrescu scotea revista Albatros într-o odaie de „patru pe patru”, care îi era și locuință. La întrebarea dacă se putea scoate o revistă la această vârstă, scriitorul răspunde simplu: „Uite că se putea.” Exemplul arată că lipsa resurselor și vârsta fragedă nu i-au împiedicat pe acești tineri să intre în viața literară.
În al doilea rând, nici vârsta înaintată nu oprește inițiativa. Din experiența culturală, scriitorul José Saramago și-a publicat marile romane după 60 de ani și a primit Premiul Nobel la 76 de ani. Maturitatea i-a adus o perspectivă bogată asupra vieții, transformată în operă.
Prin urmare, vârsta nu decide reușita unui proiect. Important este să ai o idee în care crezi și perseverența de a o duce la capăt.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului din fragmentul din Lumina ce se stinge... de Mircea Eliade.
Ce cere baremul: numirea celor două modalități — caracterizare directă și caracterizare indirectă (1p + 1p) — și prezentarea lor cu exemple (2p + 2p), plus 4p redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul dat, vizitatorul necunoscut este caracterizat prin două modalități. Caracterizarea directă este realizată de narator, care îi face portretul fizic: este „un tânăr lung, palid”, care vorbește „puțin gângav, stânjenit”, sprijinit într-un baston necioplit. Paloarea și stânjeneala sugerează o fire nervoasă, tulburată. Caracterizarea indirectă reiese din comportament și din limbaj: tânărul își afectează gângăveala, schimbă des poziția bastonului și revine obsesiv la aceeași întrebare, dacă nimic nu s-a schimbat în bibliotecă. Aceste gesturi dezvăluie neliniștea și caracterul misterios al personajului, care pare să ascundă un secret legat de biblioteca vizitată atât de devreme.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text poetic studiat de Mihai Eminescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p): titlu, incipit, motive, simetrie, figuri de stil, prozodie.
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: poemul Luceafărul (1883).
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Mihai Eminescu este cel mai important poet al literaturii române, iar Luceafărul, publicat în 1883, este considerat capodopera sa. Poemul se încadrează în romantism, fiind o sinteză a temelor și motivelor eminesciene.
O primă trăsătură romantică este valorificarea folclorului: punctul de plecare este basmul Fata în grădina de aur, cules de Richard Kunisch, iar începutul poemului păstrează formula basmului, „A fost odată ca-n povești”. A doua trăsătură este antiteza, procedeu fundamental al romantismului. Hyperion, ființă nemuritoare și rece, este opus lumii pământene, reprezentate de Cătălina și Cătălin; planul cosmic se opune celui terestru, iar eternitatea se opune timpului limitat al omului.
Tema poemului este condiția omului de geniu, incapabil să fie fericit într-o lume care nu îl înțelege și pe care el nu o poate cunoaște pe deplin. Totodată, Luceafărul este și un poem al iubirii imposibile dintre două lumi diferite.
O primă imagine relevantă este chemarea Luceafărului de către fata de împărat. Atrasă de astrul care îi apare în vis și în oglindă, Cătălina îl invocă de două ori, iar Luceafărul se întrupează mai întâi ca „tânăr voievod” cu păr de aur, fiu al cerului și al mării, apoi ca fiu al soarelui și al nopții. Ea îl respinge însă, simțind că el este o ființă rece, a morții, iar ea este muritoare. Imaginea arată imposibilitatea comunicării dintre geniu și omul obișnuit.
A doua imagine este călătoria lui Hyperion spre Demiurg, prin spațiul cosmic, până la începuturile lumii. Hyperion cere să fie dezlegat de nemurire, pentru „o oră de iubire”, dar Demiurgul refuză, explicându-i că oamenii au doar noroc, pe când el aparține eternității. Întors, Hyperion o vede pe Cătălina alături de Cătălin și se retrage în singurătatea sa, acceptându-și destinul. Finalul confirmă tema: geniul rămâne „nemuritor și rece”.
Un prim element de compoziție este structura în patru tablouri, construite pe alternanța planurilor. Primul și al patrulea tablou combină planul terestru cu cel cosmic, al doilea este dedicat idilei dintre Cătălin și Cătălina, iar al treilea, zborului cosmic și dialogului cu Demiurgul. Simetria aceasta susține antiteza dintre cele două lumi și arată că ele nu se pot întâlni.
Al doilea element este limbajul poetic, în care figurile de stil au rol esențial. Epitetele luminoase care îl definesc pe Luceafăr contrastează cu cele ale lumii terestre, mai concrete, iar metaforele cosmice sugerează infinitul. Prozodia, cu strofe de patru versuri, ritm iambic și rimă încrucișată, dă poemului muzicalitate și echilibru clasic.
În concluzie, Luceafărul este un poem romantic exemplar, în care Eminescu transformă un basm popular într-o meditație filozofică asupra geniului, a iubirii și a condiției umane.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „caracterizare directă” + „caracterizare indirectă”, cu exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |