Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 9. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga, despre o ședere la Berna, la prietenii elvețieni ai familiei. La Subiectul al II-lea apare un fragment din nuvela Amândoi de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text dramatic studiat.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „mi-am dat seama” și al cuvântului „greșit” (6p)
Model: În textul dat, secvența „mi-am dat seama” are sensul de „am înțeles”, iar cuvântul „greșit” are sensul de „incorect”.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: am realizat, am constatat / nepotrivit.
2. Prenumele tatălui lui Rolf (6p)
Model: Tatăl lui Rolf se numea Hugo, fiind soțul doamnei Marti, mort în 1937.
Punctaj: 4p prenumele, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Un avantaj al cazării la hotel + justificare (6p)
Model: Cazarea la hotel îi oferă lui Dorli Blaga independență, lucru dovedit de secvența „Dispuneam de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber.”
Punctaj: 2p avantajul, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce a lucrat doamna Marti până la o vârstă înaintată (6p)
Model: Doamna Marti a lucrat până târziu pentru a-și asigura vechimea necesară pensionării. Rămasă văduvă la 39 de ani, fără niciun mijloc de existență și fără să fi lucrat până atunci, ea a început tardiv activitatea de bibliotecară, așa că a fost nevoită să muncească mulți ani pentru a-și câștiga dreptul la o pensie.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. O atitudine a autoarei față de doamna Marti, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Dorli Blaga manifestă admirație față de doamna Marti. Autoarea îi laudă eleganța, gustul cu care și-a amenajat locuința și, mai ales, optimismul cu care își trăiește bătrânețea, considerând vârsta un dar. O admiră și pentru disciplina ei, căci se respecta chiar și atunci când era singură.
Punctaj: 2p atitudinea, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptate și: afecțiune filială („Aveam iar o mamă!”), recunoștință.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă atitudinea oamenilor față de mediu poate fi schimbată sau nu, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că atitudinea oamenilor față de mediu poate fi schimbată, mai ales prin exemplu personal și prin educație.
În primul rând, exemplul celor din jur ne poate face să ne schimbăm obiceiurile. În fragmentul din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga, Dorli Blaga povestește că doamna Marti a observat că își încălzise prea multă apă pentru cafea și a întrebat-o, mirată, de ce a făcut-o. Autoarea înțelege că în Elveția oamenii economisesc apa și reciclează tot ce se poate, iar concluzia ei, „Am înțeles și am învățat”, arată că o simplă observație i-a schimbat atitudinea.
În al doilea rând, educația ecologică începută de la vârste mici formează deprinderi durabile. Din experiența personală, în școala mea s-a organizat un concurs de colectare selectivă între clase. La început, mulți colegi erau indiferenți, dar după câteva luni sortarea deșeurilor a devenit un obicei, pe care unii l-au dus și acasă, în familiile lor.
Prin urmare, oamenii își pot schimba atitudinea față de mediu dacă sunt informați și dacă văd în jurul lor exemple pozitive. Fiecare gest mic contează pentru protejarea naturii.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Amândoi de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei cu exemple (4p), plus 4p redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din nuvela Amândoi de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu este implicat în întâmplări și relatează la persoana a III-a drumul Solomiei spre Valea Ursului: „Recunoscu pe Dumitru al Smărăndiţei, chiar din Valea Ursului, care opri și o luă în sanie.” El este omniscient, cunoaște stările personajului, știind că Solomia „se simți mai ușoară”, dar și gândurile acesteia, redate în stil direct: „Lasă că-i bine! Nu s-au culcat încă!” Relatarea este detaliată și neutră, fără comentarii, iar imaginile satului cufundat în întuneric sunt prezentate cu precizie realistă.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text dramatic studiat.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + evidențiate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două scene/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două componente de structură/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p): acțiune, personaj, notațiile autorului, conflict dramatic, limbaj, act, scenă.
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: comedia O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale (1884).
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Ion Luca Caragiale este cel mai important dramaturg român, iar O scrisoare pierdută, jucată pentru prima dată în 1884, este capodopera sa. Comedia aparține perioadei marilor clasici și se încadrează în realism, cu elemente de clasicism.
O primă trăsătură realistă este critica socială. Caragiale satirizează viața politică dintr-un oraș de provincie, „capitala unui județ de munte”, în timpul alegerilor pentru Cameră. Corupția, șantajul și demagogia sunt prezentate prin personaje care se luptă pentru putere, nu pentru binele public. A doua trăsătură este tipologia personajelor, întâlnită și în clasicism: Ștefan Tipătescu este tipul primului-amorez și al încornoratului simpatic, Zaharia Trahanache este tipul încornoratului, Nae Cațavencu este demagogul, iar Agamemnon Dandanache este tipul politicianului lipsit de scrupule, încă mai abject decât ceilalți.
Tema comediei este satirizarea moravurilor politice și familiale ale burgheziei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
O primă scenă semnificativă pentru temă este discursul lui Cațavencu din actul al III-lea, de la adunarea electorală. Personajul își începe cuvântarea cu emoție teatrală, plângând, și rostește fraze lipsite de logică despre patrie și progres. Limbajul său, plin de nonsensuri și de neologisme folosite greșit, demască demagogia politicianului care vorbește despre interesul public, dar urmărește doar avantajul personal.
A doua scenă relevantă este finalul, în care Dandanache, candidatul impus de „centru”, câștigă alegerile. El mărturisește că păstrează și el o scrisoare compromițătoare, pe care nu o va returna, pentru că îi poate folosi și altă dată. Toți se împacă la serbarea finală, iar Cațavencu, iertat, ține un toast. Scena arată că lumea politică nu se schimbă: șantajul devine metodă de succes, iar ipocrizia este acceptată de toți.
O primă componentă de structură relevantă este conflictul dramatic. Conflictul principal este cel dintre grupul puterii (Tipătescu, Trahanache, Zoe) și opoziția lui Cațavencu, care deține scrisoarea de amor. Un conflict secundar îl opune pe Farfuridi, care se teme de trădare, celor din conducere. Conflictul este comic, fiindcă mizele sunt meschine, iar el întreține tensiunea și dezvăluie adevărata natură a personajelor.
A doua componentă este limbajul, principalul instrument al comicului. Personajele se caracterizează prin felul în care vorbesc: Trahanache repetă „Ai puțintică răbdare”, Farfuridi construiește fraze contradictorii, iar Dandanache are un defect de pronunție. Comicul de limbaj, prin ticuri verbale, greșeli de logică și neologisme deformate, arată incultura și superficialitatea lumii politice.
În concluzie, O scrisoare pierdută rămâne o comedie de actualitate, în care Caragiale construiește, prin conflict și limbaj, o satiră nemiloasă a moravurilor politice, arătând că, de fapt, nu se schimbă nimic.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă obiectivă” + exemple din text |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 scene, 2 componente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |