Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din amintirile actriței Leny Caler despre Camil Petrescu (volumul Artistul și oglinda). La Subiectul al II-lea apare un fragment din romanul Adam și Eva de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Mihai Eminescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „severă” și al secvenței „peste tot” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „severă” are sensul de „aspră”, iar secvența „peste tot” are sensul de „pretutindeni”.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: dură, exigentă / oriunde.
2. Jocul sportiv cunoscut din copilărie (6p)
Model: Jocul sportiv pe care autoarea îl cunoștea din copilărie este oina.
Punctaj: 4p oina, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Profesia lui Leny Caler + justificare (6p)
Model: Leny Caler este actriță, lucru dovedit de secvența „l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci”.
Punctaj: 2p profesia, 2p secvența, 1p + 1p. Se poate cita și mențiunea despre „temperamentul meu scenic”.
4. Un motiv al surprizei la prima întâlnire cu Camil Petrescu (6p)
Model: Leny Caler este surprinsă de aspectul tineresc al lui Camil Petrescu. Ea se aștepta să întâlnească un scriitor matur, cu aer grav, a cărui seriozitate ar fi intimidat-o, dar în fața ei apare „un tinerel” cu ochi albaștri vii și un zâmbet copilăresc, iar această imagine o încântă și o liniștește.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. O trăsătură a lui Camil Petrescu, din ultimul paragraf, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Din ultimul paragraf reiese sensibilitatea lui Camil Petrescu. După o ceartă, el îi trimite actriței un buchet de flori, iar când acesta se întoarce, îi scrie o scrisoare delicată, în care florile înflorite „sub privirile mele triste” exprimă poetic regretul și iubirea. Gestul dezvăluie o fire profund emotivă.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptate și: delicatețe, rafinament, talent epistolar.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă pasiunea pentru un joc sportiv este condiționată sau nu de practicarea acestuia, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că pasiunea pentru un joc sportiv nu este condiționată de practicarea acestuia, deoarece poți iubi un sport și doar ca spectator.
În primul rând, înțelegerea regulilor și a frumuseții unui joc poate naște pasiunea chiar și fără a-l practica. În fragmentul din volumul Artistul și oglinda, Leny Caler mărturisește că, până să-l cunoască pe Camil Petrescu, nu știa aproape nimic despre fotbal. Inițiată de scriitor în regulile „jocului balonului”, ea ajunge să nu lipsească de la niciun meci, să sară și să arunce pălăria în aer la golurile echipei „Ripensia”. Deși nu a jucat niciodată fotbal, actrița devine o suporteră înfocată.
În al doilea rând, emoțiile trăite alături de alți suporteri pot întreține pasiunea. Din experiența personală, tatăl meu nu a jucat niciodată handbal, dar urmărește cu entuziasm fiecare meci al echipei orașului nostru și cunoaște toți jucătorii. Atmosfera din sală și sentimentul de apartenență la o comunitate îl fac să trăiască intens fiecare victorie.
Prin urmare, pasiunea pentru un sport poate exista și fără practicarea lui. Ea se hrănește din cunoaștere, din emoție și din bucuria de a împărtăși cu alții spectacolul jocului.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului din fragmentul din Adam și Eva de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea celor două modalități — caracterizare directă și caracterizare indirectă (1p + 1p) — și prezentarea lor cu exemple (2p + 2p), plus 4p redactare.
Model (≈ 115 cuvinte):
În fragmentul dat, Toma Novac este caracterizat atât direct, cât și indirect. Caracterizarea directă este realizată de narator, care îi face un portret fizic detaliat: la patruzeci de ani pare mai tânăr, are părul negru, ochii mari, „obosiți”, în care răsar scântei, mustață tunsă englezește și este „înalt, zvelt”, cu o „ușoară timiditate” care îi stă bine. Caracterizarea indirectă reiese din faptele și replicile personajului. Refuzul de a fi ferit de front arată simțul datoriei și curajul, confirmate de decorații, iar răspunsul „nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place” dezvăluie exigența sa în iubire și căutarea femeii ideale.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text poetic studiat de Mihai Eminescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p): titlu, incipit, opoziție și simetrie, motive, figuri semantice, prozodie.
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: poezia Sara pe deal (1885).
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Mihai Eminescu este cel mai important poet romantic român, iar Sara pe deal, publicată în 1885 în Convorbiri literare, este una dintre cele mai frumoase idile ale sale. Poezia aparține romantismului și exprimă visul unei iubiri împlinite în mijlocul naturii.
O primă trăsătură romantică este corespondența dintre natură și sentiment. Peisajul serii nu este un simplu decor, ci participă la starea eului liric: liniștea satului, luna, izvoarele și clopotul care sună creează atmosfera potrivită așteptării iubitei. A doua trăsătură este proiectarea iubirii în planul visului, prin folosirea viitorului și a conjunctivului. Întâlnirea dintre îndrăgostiți nu are loc în prezent, ci este imaginată, ceea ce sugerează caracterul ideal, poate inaccesibil, al fericirii.
Tema poeziei este iubirea, trăită în armonie cu natura, în cadrul liniștit al satului.
O primă imagine semnificativă este tabloul serii la sat, din primele strofe. Turmele urcă dealul, fluierele se aud în depărtare, apele plâng la izvor, iar luna urcă pe cer, „Sub un salcâm”, unde eul își așteaptă iubita. Imaginile vizuale și auditive compun un pastel al înserării, în care totul se pregătește pentru întâlnire. Natura pare să se oprească odată cu viața satului, lăsând loc intimității îndrăgostiților.
A doua imagine este visul fericirii în doi, din finalul poeziei. Eul liric își imaginează cum vor sta „ore întregi” sub salcâm, uitând de trecerea timpului, cu capul iubitei pe pieptul său. Repetiția și exclamațiile exprimă intensitatea dorinței, iar fericirea pare deplină, deși rămâne o proiecție în viitor. Iubirea devine astfel un spațiu protector, un refugiu în fața lumii.
Un prim element de compoziție relevant este titlul, care fixează coordonatele spațio-temporale ale poeziei: seara, momentul așteptării, și dealul, spațiul înalt, apropiat de cer, al întâlnirii. Forma populară „sara” sugerează legătura cu lumea satului și cu lirica folclorică. Titlul anunță astfel cadrul în care se va desfășura idila.
Al doilea element îl reprezintă figurile de stil și prozodia. Personificarea apelor care „plâng” și comparația luminii lunii cu strălucirea sugerează o natură însuflețită, solidară cu sentimentele eului. Epitetele dau imaginilor delicatețe și muzicalitate. Versurile lungi, cu rimă încrucișată, au un ritm amplu, molcom, care imită liniștea serii și susține starea de reverie.
În concluzie, Sara pe deal este o idilă romantică reprezentativă pentru Eminescu, în care iubirea și natura se contopesc într-un tablou armonios, iar fericirea, deși doar visată, capătă o intensitate unică.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „caracterizare directă” + „caracterizare indirectă”, cu exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |