Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2024 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din O vizită la Tudor Arghezi de Gabriel Dimisianu (volumul Amintiri și portrete literare). La Subiectul al II-lea apare începutul comediei Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere o nuvelă studiată.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „pe neașteptate” și al cuvântului „împrejurare” (6p)
Model: În textul dat, secvența „pe neașteptate” are sensul de „deodată”, iar cuvântul „împrejurare” are sensul de „circumstanță”.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: brusc, subit / situație, ocazie.
2. Revista la care lucrează Andriana Fianu (6p)
Model: Andriana Fianu lucrează la revista Gazeta literară, unde era coleg de redacție cu Gabriel Dimisianu.
Punctaj: 4p numele revistei, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Cum își propune Dimisianu să se comporte + justificare (6p)
Model: Gabriel Dimisianu își propune să rămână tăcut în timpul vizitei, lucru dovedit de secvența „Voi fi ochi și urechi, dar mut”.
Punctaj: 2p modul de comportament, 2p secvența, 1p + 1p. Se poate cita și „Voi fi însoțitorul mut al colegei mele”.
4. Motivul surprizei când Arghezi intră în cameră (6p)
Model: Gabriel Dimisianu este surprins de vioiciunea pe care o manifestă Tudor Arghezi. În aparițiile publice, poetul de optzeci de ani părea neajutorat, pășea încet și se sprijinea în baston și în brațul fiului său; acasă, însă, intră cu pași repezi, sigur pe mișcări, ca un om „în toată puterea”, iar contrastul dintre cele două imagini îl uimește pe tânărul redactor.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. O trăsătură morală a lui Dimisianu, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură morală a lui Gabriel Dimisianu este emotivitatea. Copleșit de gândul întâlnirii cu marele poet, el aproape renunță la vizită, iar când Arghezi îl întreabă ironic ce vrea să critice, roșește și răspunde stângaci, dezvinovățindu-se. Emoția îl face să-și renege, pentru o clipă, chiar profesiunea.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptate și: timiditate, modestie, sinceritate.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că emoțiile influențează sinceritatea exprimării, uneori făcându-ne să spunem altceva decât gândim cu adevărat.
În primul rând, emoția puternică ne poate face să ne cenzurăm sau să ne contrazicem. În fragmentul din Amintiri și portrete literare, Gabriel Dimisianu, prezentat lui Tudor Arghezi drept critic literar promițător, este descumpănit de întrebarea ironică a poetului. Roșind, el încearcă să se dezvinovățească și afirmă că nu vrea să critice pe nimeni, ajungând, după propria mărturisire, să se lepede o dată de profesiunea sa. Emoția l-a împiedicat să își apere sincer meseria.
În al doilea rând, emoțiile pot face exprimarea și mai sinceră, atunci când ne copleșesc sentimentele adevărate. Din experiența personală, la festivitatea de absolvire a gimnaziului, colega care a ținut discursul a renunțat la textul pregătit și a vorbit spontan, cu lacrimi în ochi, despre profesorii ei. Cuvintele ei, nepregătite, au fost cele mai sincere ale zilei.
Prin urmare, emoțiile influențează mereu felul în care ne exprimăm: uneori ne fac să ascundem adevărul, alteori îl scot la iveală mai limpede decât orice discurs pregătit.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian.
Ce cere baremul: precizarea rolului (2p) — de exemplu, facilitarea transpunerii scenice, indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea lui nuanțată (4p), plus 4p redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul dat, notațiile autorului au, în primul rând, rolul de a facilita transpunerea scenică a textului. Indicațiile de la început descriu decorul: „o cameră simplu mobilată”, etajera cu volume „frumos orânduite”, ușile spre dormitor, bucătărie și vestibulul cu geamlâc. Astfel, regizorul și scenograful știu cum să organizeze spațiul. În al doilea rând, notațiile indică mișcarea actorilor: Nichita și Varlam se zăresc în geamlâc, își agață pălăriile în cuier, iar Varlam deschide ușa din dreapta și dispare o clipă. Totodată, detaliul volumelor ordonate îl caracterizează indirect pe domnul Chirică, absent din scenă, ca om ordonat, pasionat de cărți.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unei nuvele studiate.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul/orientarea (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p).
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici (1881).
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Ioan Slavici este, alături de Eminescu, Creangă și Caragiale, unul dintre clasicii literaturii române. Nuvela Moara cu noroc, publicată în 1881 în volumul Novele din popor, aparține realismului și este o nuvelă psihologică, urmărind degradarea morală a unui om stăpânit de dorința de îmbogățire.
O primă trăsătură realistă este obiectivitatea naratorului. Povestea este relatată la persoana a III-a de un narator omniscient, care nu intervine prin comentarii, ci lasă faptele și gesturile personajelor să le dezvăluie caracterul. A doua trăsătură este tipicitatea: Ghiță este un cizmar sărac care vrea să urce social, iar Lică Sămădăul reprezintă tipul omului fără scrupule, care stăpânește prin frică. Mediul social al Ardealului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu arendași, porcari și jandarmi, este redat cu precizie.
Tema nuvelei este efectul dezumanizant al banului asupra individului. Ghiță pierde treptat liniștea familiei și integritatea morală, fiindcă nu poate renunța la câștig.
Un episod relevant pentru temă este prima vizită a lui Lică la cârciumă. Sămădăul se poartă ca un stăpân, cere socoteală despre trecătorii de la han și îi dă lui Ghiță de înțeles că nu poate rămâne acolo fără învoirea lui. Din acest moment, Ghiță își cumpără pistoale și câini, devine închis și irascibil, îndepărtându-se de Ana. Episodul marchează începutul conflictului interior dintre dorința de a rămâne om cinstit și tentația banului.
Un al doilea episod este finalul tragic. Pentru a se răzbuna pe Lică, Ghiță o lasă pe Ana singură cu acesta, folosind-o drept momeală. Ana, dezamăgită de soțul ei, i se dăruiește lui Lică, iar Ghiță o ucide, fiind apoi omorât de Răuț, omul Sămădăului. Lică se sinucide, iar un incendiu mistuie cârciuma. Deznodământul arată pedeapsa celor care au încălcat legile morale.
Un prim element de structură este simetria incipitului și a finalului, construită prin vorbele bătrânei, mama Anei. La început, ea spune că „omul să fie mulțumit cu sărăcia sa”, iar la final constată că „așa le-a fost scris”. Cuvintele ei încadrează povestea și îi dau sens moralizator: avertismentul inițial devine concluzia unei tragedii previzibile.
Al doilea element este caracterizarea complexă a personajului, specifică nuvelei psihologice. Ghiță este construit mai ales indirect, prin gesturi, fapte și monolog interior, în care își recunoaște slăbiciunea. Naratorul surprinde frământările sale, oscilarea dintre remușcare și lăcomie. Astfel, cititorul urmărește pas cu pas transformarea unui om harnic într-un complice al crimelor.
În concluzie, Moara cu noroc este o nuvelă realistă și psihologică de mare forță, în care Slavici arată, cu rigoare morală, cum dorința de bani poate distruge un om și pe cei din jurul său.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (decor, mișcare scenică, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |