Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea specială, varianta 3. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din amintirile lui Henri Coandă, Prietenul meu... vântul (volumul Amintiri despre anii de școală). La Subiectul al II-lea se comentează poezia Plâns de Ion Minulescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „nesfârșita” și al secvenței „în stare” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „nesfârșita” are sensul de „nemărginita”, iar secvența „în stare” are sensul de „capabil”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: infinita, nelimitata / apt, putând.
2. Obiectul primit de Henri Coandă de la tatăl său (6p)
Model: Henri Coandă primește de la tatăl său un zmeu, făcut ca să-l împace după ce părinții i-au tăiat pletele.
Punctaj: 4p obiectul (un zmeu), 1p enunț, 1p exprimare.
3. O atitudine a copilului când observă marea + justificare (6p)
Model: Atunci când observă marea de pe țărm, copilul are o atitudine contemplativă, lucru dovedit de mărturisirea: „Îmi plăcea foarte mult să stau pe țărm și să privesc în depărtări nesfârșita întindere a apelor”.
Punctaj: 2p atitudinea (contemplativă, admirativă), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare. Pentru momentul furtunii se poate invoca și admirația („am simțit o admirație adâncă pentru puterea lui”).
4. De ce îi cere copilul mamei să taie pomul (6p)
Model: Copilul îi cere mamei să taie pomul din grădină pentru ca vântul să nu mai sufere. Ascultând toată noaptea foșnetul frunzelor, el are impresia că vântul, devenit prietenul lui, „plânge” printre ramuri. Cu logica și sensibilitatea vârstei, copilul crede că, dacă pomul dispare, vântul nu va mai avea motiv să geamă și să plângă.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală a lui Henri Coandă, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Henri Coandă se dovedește curios. Încă din liceu, construind zmeie cu prietenii săi, el încearcă să descopere tainele vântului și ale zborului, să afle de ce și când aerul poate susține un zmeu. Această curiozitate timpurie anunță pasiunea lui pentru cercetare și invenție.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Altă trăsătură acceptată: sensibilitatea.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă întâlnirea cu o personalitate poate influența sau nu descoperirea unei pasiuni, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Consider că întâlnirea cu o personalitate poate influența decisiv descoperirea unei pasiuni, deoarece un model viu ne arată ce putem deveni.
În primul rând, o personalitate ne poate trezi admirația și dorința de a urma un drum asemănător. În fragmentul din volumul Amintiri despre anii de școală, Henri Coandă mărturisește că pasiunea lui pentru tehnică și cercetare se datorează, în mare măsură, faptului că l-a cunoscut personal pe Nikola Tesla, care venea uneori în casa părinților săi. Felul de a gândi al marelui inventator l-a uimit „nespus”, iar imaginea lui i-a rămas întipărită în minte toată viața.
În al doilea rând, o astfel de întâlnire poate transforma un interes vag într-o vocație. Copilul Coandă iubea vântul și zmeiele, dar exemplul lui Tesla i-a dat direcție curiozității sale. Din experiența personală, o conferință ținută la liceul meu de un cercetător în astronomie m-a făcut să mă înscriu la cercul de științe, deși până atunci priveam cerul doar din plăcere.
Prin urmare, pasiunea pornește adesea dintr-o înclinație personală, dar întâlnirea cu un om remarcabil o poate aprinde și orienta. De aceea, contactul tinerilor cu personalități din diferite domenii este foarte valoros.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „Prin urmare”, „De aceea” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia Plâns de Ion Minulescu, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) + comentarea adecvată și nuanțată a relației dintre idee și mijloacele artistice (4p; 2p pentru evidențiere ezitantă, 1p pentru simpla precizare a unor mijloace artistice), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 140 de cuvinte):
Ideea poetică a textului lui Ion Minulescu este durerea provocată de pierderea iubirii, trăită în armonie cu tristețea naturii de toamnă. Această idee este susținută de antiteza dintre trecut și prezent: în prima strofă, amintirea plimbărilor „în nopțile cu lună” și a băncii pierdute în „flori albastre” evocă fericirea cuplului, iar în a doua, adverbul „Azi” marchează ruptura, pentru că iubirea este „moartă”, iar banca, „părăsită”. Epitetele cromatice și cele afective, precum „sfântă vraje”, accentuează valoarea iubirii pierdute. Natura devine oglinda sufletului: vântul rece al toamnei desfrunzește pădurea, iar copacii își frâng crengile, imagini care sugerează suferința. Personificarea din ultimul vers, construit pe un paralelism, apropie plânsul pădurii de plânsul eului liric. Imaginea „hainei cernite” sugerează doliul, iar inversiunile și rima dau textului muzicalitatea unei elegii.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Statutul social, psihologic, moral al personajului ales (6p).
- O trăsătură a personajului, evidențiată prin două episoade/secvențe comentate (6p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj ale basmului, relevante pentru construcția personajului (2 × 3p).
Textul ales: Povestea lui Harap-Alb (1877) de Ion Creangă, personajul Spânul.
Eseu-model (≈ 510 de cuvinte)
Ion Creangă este unul dintre marii clasici ai literaturii române, iar Povestea lui Harap-Alb, publicată în 1877 în revista Convorbiri literare, este un basm cult care urmărește drumul de maturizare al fiului craiului. În acest drum, un rol decisiv îl are antagonistul, Spânul, personaj construit cu o artă deosebită.
Din punct de vedere social, Spânul este un om fără origine precisă, un rătăcitor care apare de nicăieri în calea eroului. Prin înșelăciune, el devine stăpânul lui Harap-Alb și ajunge să se dea drept nepotul lui Verde-Împărat, deci pretendent la tron. Psihologic, este un personaj calculat, care știe să profite de slăbiciunile celorlalți, iar moral, întruchipează răul: minte, amenință și nu are milă. Totuși, în logica basmului, el este și un „rău necesar”, pentru că îl obligă pe erou să se maturizeze.
Trăsătura dominantă a Spânului este viclenia. Ea se vede mai întâi în episodul fântânii. Deși craiul îl sfătuise pe fiul său să se ferească de omul spân, acesta i se arată de trei ori, sub înfățișări diferite, până când tânărul, rătăcit în pădure, îl acceptă drept călăuză. Lângă o fântână, Spânul îl îndeamnă să coboare pentru a se răcori, apoi îl închide acolo și îi cere jurământ de supunere. Episodul arată cum personajul își pregătește cu răbdare capcana și cum exploatează naivitatea eroului.
Al doilea episod relevant este cel al probelor de la curtea lui Verde-Împărat. Spânul îl trimite pe Harap-Alb după salatele din Grădina Ursului, apoi după pielea cerbului bătută cu pietre scumpe și, în final, după fata Împăratului Roș. Sub aparența unor dorințe de stăpân, el urmărește de fapt să scape de slugă, trimițând-o spre pericole de moarte. Viclenia lui este însă depășită de bunătatea eroului, care primește ajutor de la Sfânta Duminică și de la prietenii săi.
Un prim element de structură relevant pentru construcția personajului este conflictul. Conflictul exterior dintre Harap-Alb și Spân, adică dintre bine și rău, susține întreaga acțiune. Spânul este forța care declanșează încercările eroului, iar rezolvarea conflictului, în final, îl caracterizează definitiv: când adevărul este dezvăluit, el îi taie capul lui Harap-Alb, iar calul năzdrăvan îl pedepsește, aruncându-l din înalt. Prin conflict, personajul apare ca reprezentant al răului, sortit să piardă.
Al doilea element este modalitatea de caracterizare. Spânul este caracterizat direct de narator și de alte personaje, care îl numesc „om rău”, dar mai ales indirect, prin fapte, limbaj și gesturi: tonul poruncitor, amenințările și falsa amabilitate dezvăluie un om ipocrit. Chiar numele și trăsătura fizică, lipsa bărbii, au valoare simbolică, deoarece în mentalitatea populară omul spân era privit cu neîncredere. Astfel, portretul fizic anunță portretul moral.
În concluzie, Spânul este un personaj complex, construit prin conflict și printr-o caracterizare bogată, care îmbină trăsăturile antagonistului din basm cu realismul specific lui Creangă. Fără el, drumul de inițiere al lui Harap-Alb nu ar fi fost posibil.
Ce urmărește evaluatorul la eseu
- Statutul personajului pe toate cele trei planuri (social, psihologic, moral).
- O trăsătură clar numită (viclenia) și două episoade comentate, nu doar povestite.
- Elementele de structură și limbaj sunt legate de construcția personajului.
- Introducere, cuprins, încheiere și minimum 400 de cuvinte.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | ideea poetică + relația ei cu mijloacele artistice |
| III | 30p | statutul personajului, trăsătură + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |