Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 4. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din amintirile actriței Maria Filotti, La Iași. În vreme de război (volumul Am ales teatrul), despre refugiul din 1916. La Subiectul al II-lea apare începutul piesei Chițimia de Ion Băieșu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „înfricoșătoare” și al secvenței „aduce alinare” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „înfricoșătoare” are sensul de „înspăimântătoare”, iar secvența „aduce alinare” are sensul de „liniști”.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: terifiante / consola, mângâia.
2. Orașele din care proveneau actorii refugiați (6p)
Model: Actorii refugiați la Iași în 1916 proveneau din București și din Craiova.
Punctaj: 2p + 2p pentru cele două orașe, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Profesia Mariei Filotti + justificare (6p)
Model: Maria Filotti este actriță, lucru dovedit de secvența „Din fericire, am început să joc, să repet, să lucrez”.
Punctaj: 2p profesia, 2p secvența, 1p + 1p.
4. Motivul refugiului la Iași (6p)
Model: Maria Filotti se refugiază la Iași din cauza declanșării războiului. Bucureștiul devenise un oraș amenințat de bombardamente, din care se evacuau autoritățile, iar ea, rămasă singură cu băiatul ei, fără părinți și cu toate rudele pe front, a ales să plece spre capitala Moldovei, unde se afla și teatrul, ca să fie în siguranță și să-și poată continua meseria.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. O trăsătură morală a autoarei, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură morală a Mariei Filotti este simțul datoriei. În timpul războiului, ea nu se mulțumește doar să joace la teatru, ci lucrează în fiecare dimineață ca infirmieră la spital, chiar în sala de operații. Consideră că fiecare trebuie să ajute la alinarea suferințelor celor mulți.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptate și: tăria de caracter, empatia.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă implicarea în acțiuni civice este importantă sau nu în situații de criză, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că implicarea în acțiuni civice este esențială în situațiile de criză, pentru că instituțiile nu pot face față singure tuturor nevoilor.
În primul rând, ajutorul voluntarilor poate salva vieți și poate alina suferința. În fragmentul din volumul Am ales teatrul, Maria Filotti povestește că, refugiată la Iași în timpul Primului Război Mondial, lucra în fiecare dimineață ca infirmieră la spitalul instalat în Liceul-Internat. Deși primul contact cu sala de operații a fost greu, ea s-a obișnuit cu munca aspră și s-a bucurat de fiecare surâs al răniților, știind că a ajutat și ea.
În al doilea rând, implicarea civică menține moralul comunității. Tot în fragment, actorii refugiați formează echipe care joacă pentru ostași, iar George Enescu cântă oriunde arcușul său poate aduce alinare. Din experiența personală, în timpul inundațiilor din județul meu, elevii liceului au strâns alimente și haine pentru familiile afectate, iar solidaritatea arătată atunci a dat speranță celor care pierduseră totul.
Prin urmare, în vremuri de criză, fiecare om poate contribui la binele comun. Implicarea civică transformă suferința individuală într-o responsabilitate asumată de toți.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Chițimia de Ion Băieșu.
Ce cere baremul: precizarea rolului (2p) — transpunerea scenică, detaliile scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea nuanțată (4p), plus 4p redactare.
Model (≈ 115 cuvinte):
În fragmentul dat, notațiile autorului au rolul de a facilita transpunerea scenică, oferind detalii scenografice precise: camera-salon „neîngrijită și mobilată fără gust”, glasvandul deschis care o desparte de dormitor, oglinda, noptierele și patul larg din fundul scenei. Totodată, notațiile contribuie la caracterizarea personajelor. Chițimia, „vizibil marcat de o înceată și sigură degradare morală”, poartă un halat jerpelit, fumează aprig, bombăne și trântește scaunul, gesturi care sugerează nervozitatea și decăderea lui. Vica apare cu părul roșcat pus pe moațe și vorbește „cu un glas suferind”, iar indicația „Nu i se răspunde” arată lipsa de comunicare dintre cei doi soți.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text narativ de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul/orientarea (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p).
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu (1930).
Eseu-model (≈ 510 de cuvinte)
Camil Petrescu este unul dintre ctitorii romanului românesc modern, iar Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, publicat în 1930, aparține perioadei interbelice. Opera se încadrează în modernism, fiind un roman psihologic al experienței trăite, sincronizat cu proza europeană a lui Marcel Proust.
O primă trăsătură modernistă este narațiunea la persoana I, cu perspectivă subiectivă. Ștefan Gheorghidiu este narator și personaj, iar întâmplările sunt filtrate prin conștiința lui. Cititorul nu află niciodată cu certitudine dacă Ela l-a înșelat, pentru că are acces doar la interpretările personajului. A doua trăsătură este analiza psihologică și timpul subiectiv. Romanul urmărește frământările interioare ale eroului, iar cronologia este înlocuită de memoria involuntară: o discuție de la popota ofițerilor declanșează rememorarea întregii povești de iubire.
Tema romanului este drama intelectualului lucid, care trăiește două experiențe fundamentale: iubirea și războiul.
Un prim episod semnificativ este discuția de la popota ofițerilor, din incipit. Ofițerii comentează cazul unui bărbat achitat după ce își ucisese soția infidelă. Gheorghidiu intervine violent, susținând că iubirea adevărată presupune dreptul de a-ți ucide partenerul dacă te înșală. Reacția lui excesivă dezvăluie obsesia geloziei și declanșează rememorarea căsniciei cu Ela, care formează prima parte a romanului.
Al doilea episod este atacul de pe front, din partea a doua. În fața morții, Gheorghidiu descoperă spaima, haosul și dezumanizarea, iar luciditatea lui se îndreaptă spre condiția umană. Experiența colectivă a războiului face ca drama iubirii să pară mărunță. Întors de pe front, el o părăsește pe Ela, lăsându-i „tot trecutul”, gest care arată că s-a eliberat de iluzia iubirii absolute.
Un prim element de structură este titlul, care sintetizează cele două experiențe ale personajului. Construit pe baza antitezei dintre „ultima noapte” și „întâia noapte”, el sugerează trecerea de la iubire la război, de la drama individuală la drama colectivă. Titlul anunță astfel structura romanului în două părți și evoluția conștiinței eroului.
Al doilea element este tehnica jurnalului și a autenticității. Partea a doua are forma unui jurnal de campanie, în care autorul integrează și fragmente din propria experiență de front. Stilul este anticalofil, direct, lipsit de podoabe, pentru că, așa cum susținea Camil Petrescu, scriitorul trebuie să redea doar ceea ce a trăit. Această tehnică dă romanului veridicitate și intensitate.
În concluzie, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război este un roman modernist reprezentativ, în care Camil Petrescu explorează, prin autenticitate și analiză psihologică, drama unui intelectual aflat în căutarea absolutului.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (decor, gesturi, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |