Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este o pagină de jurnal din Însemnările mele de Maria Banuș (22 decembrie 1927), despre prima ieșire la patinaj. La Subiectul al II-lea apare poezia S-a spulberat de Tudor Arghezi, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „vrute și nevrute” (6p)
Model: În textul dat, secvența „vrute și nevrute” are sensul de „fleacuri”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: nimicuri, lucruri fără importanță.
2. Instrumentul muzical la care cânta Maria Banuș (6p)
Model: Când era elevă, Maria Banuș cânta la pian, așa cum reiese din mărturisirea că a exersat la pian până la sosirea Didei.
Punctaj: 4p pianul, 1p enunț, 1p exprimare.
3. Atitudinea Mariei Banuș față de Bubi + justificare (6p)
Model: Maria Banuș manifestă o atitudine de respingere față de Bubi, lucru dovedit de secvența „Când mă gândesc că o să vină Bubi la București mi se face rău.”
Punctaj: 2p atitudinea, 2p secvența, 1p + 1p. Se acceptă și antipatie, ironie (justificată, de exemplu, prin „Nu știu de ce oare nu-l prea am eu la stomac”).
4. Motivul pentru care, la patinaj, se simte diferită de ceilalți (6p)
Model: La patinaj, Maria Banuș se simte diferită de ceilalți pentru că îi este frică. În timp ce tinerii din jur patinează și petrec fără griji, ea rămâne pe margine, tremurând, paralizată de teama de a încerca; de aceea crede că toți ceilalți sunt fericiți, iar ea singură este „oropsită”.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p. Acceptat și: crede că toți sunt mai fericiți decât ea.
5. O trăsătură morală din primul paragraf, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Din primul paragraf reiese spiritul critic al Mariei Banuș. Ea își analizează lucid propriile reacții, recunoscând că se bucură doar de așteptarea unui lucru, nu și de împlinirea lui. De asemenea, își corectează judecata despre Bubi, admițând că acesta este, totuși, un băiat model.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: emotivitatea, sinceritatea.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă emoțiile influențează sau nu comportamentul unei persoane, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că emoțiile influențează în mod decisiv comportamentul unei persoane, uneori chiar mai puternic decât rațiunea.
În primul rând, emoțiile negative, precum frica, ne pot bloca și ne pot împiedica să facem ceea ce ne dorim. În fragmentul din Însemnările mele, Maria Banuș merge pentru prima dată la patinaj, dar stă multă vreme pe margine, tremurând, fiindcă îi este frică. Chiar și când pășește pe gheață „de brațul Didei”, nu simte altceva decât frică, iar apoi se retrage în sală. Emoția îi determină, așadar, întregul comportament.
În al doilea rând, emoțiile pozitive ne pot face mai curajoși și mai deschiși. Din experiența personală, înaintea unui concurs de oratorie eram foarte emoționat, însă entuziasmul și încurajările colegilor m-au ajutat să depășesc teama și să vorbesc liber în fața juriului. Bucuria trăită atunci m-a motivat să mă înscriu și la alte competiții.
Prin urmare, emoțiile modelează felul în care acționăm. Important este să învățăm să le recunoaștem, pentru ca ele să ne ajute, nu să ne țină pe loc.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia S-a spulberat de Tudor Arghezi, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) și comentarea relației ei cu mijloacele artistice (4p), plus 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Ideea poetică a textului este trecerea ireversibilă a timpului și fragilitatea existenței umane. Eul liric constată că atât trecutul, cât și prezentul se risipesc fără urmă. Verbul „s-a spulberat”, reluat în titlu și în forma „se spulberă”, sugerează dispariția bruscă și totală a clipelor trăite. Antiteza dintre „cu noi” și „departe” exprimă paradoxul prezentului, care ne aparține și totuși ne scapă. Comparația „Ca umbra și ca fumul” accentuează caracterul iluzoriu al vieții, care își „pierde drumul”. Interogația retorică finală transformă meditația într-o îndoială asupra realității înseși: ceea ce vedem poate fi doar aparență. Rima împerecheată și ritmul sentențios dau textului tonul unei meditații filozofice.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text narativ studiat de Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul/orientarea (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p).
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930).
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori ai literaturii române, iar romanul Baltagul, publicat în 1930, aparține perioadei interbelice. Opera se încadrează în tradiționalism, orientare care valorifică satul, credințele și obiceiurile străvechi ale poporului român.
O primă trăsătură tradiționalistă este valorizarea lumii arhaice a satului de munte. Universul păstorilor din Măgura Tarcăului este guvernat de legi nescrise, de semne și de rânduieli moștenite. Vitoria Lipan respectă posturile, ține sărbătorile și interpretează visul în care Nechifor trecea o apă spre asfințit ca pe un semn al morții lui. A doua trăsătură este prezența mitului și a ritualului: romanul are ca motto „Stăpâne, stăpâne, mai cheamă ș-un câine”, care trimite la balada Miorița, iar drumul Vitoriei reface, în sens invers, transhumanța, cu ritualurile de botez, nuntă și înmormântare întâlnite pe parcurs.
Tema romanului este căutarea adevărului și restabilirea ordinii morale, prin drumul unei femei care își caută soțul ucis pentru a-l îngropa creștinește și a-i pedepsi pe vinovați.
O primă secvență relevantă pentru temă este găsirea rămășițelor lui Nechifor în râpa de la Crucea Talienilor. Câinele Lupu o conduce pe Vitoria la locul crimei, iar Gheorghiță coboară și găsește osemintele tatălui. Secvența marchează sfârșitul căutării și transformarea drumului într-o adevărată inițiere pentru fiu, care se confruntă cu moartea și se maturizează.
A doua secvență este parastasul de la Sabasa, unde Vitoria îi demască pe ucigași, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Cu inteligență și stăpânire de sine, ea reconstituie crima în fața tuturor, ca și cum ar fi văzut-o. Bogza, provocat, se dă de gol, iar Gheorghiță îl lovește cu baltagul tatălui. Dreptatea este făcută conform legii străvechi, iar Vitoria se dovedește un personaj puternic, un adevărat „Hamlet feminin”, cum l-a numit criticul George Călinescu.
Un prim element de structură este incipitul, care cuprinde legenda despre felul în care Dumnezeu a împărțit darurile popoarelor, iar muntenilor le-a dat „o inimă ușoară”. Legenda fixează de la început specificul lumii păstorești și îl leagă de mitic, sugerând că drama individuală a Vitoriei se înscrie într-o ordine eternă.
Al doilea element este perspectiva narativă obiectivă, cu un narator omniscient care relatează la persoana a III-a. Totuși, naratorul pătrunde adesea în gândurile Vitoriei, prin stil indirect liber, și ne permite să urmărim raționamentele ei, ceea ce dă romanului și o dimensiune de roman polițist. Astfel, cititorul descoperă adevărul odată cu protagonista.
În concluzie, Baltagul este un roman tradiționalist în care Mihail Sadoveanu transformă o poveste de dragoste și dreptate într-o reînviere a mitului mioritic, arătând forța unei lumi care trăiește după legi străvechi.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | ideea poetică + legătura ei cu mijloacele artistice |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 secvențe, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |