Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga (volumul Oameni cari au fost). La Subiectul al II-lea apare un fragment din romanul Întunecare de Cezar Petrescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere o comedie studiată.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de față” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de față” are sensul de „prezenți”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Scopul vizitei studentelor (6p)
Model: Studentele o vizitează pe Elena Cuza pentru a-i prezenta o scrisoare omagială din partea colegelor lor de la Universitatea din București.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. O reacție a Elenei Cuza la auzul numelui soțului + justificare (6p)
Model: Când aude pomenindu-se numele soțului ei, Elena Cuza lăcrimează, lucru dovedit de secvența „o lacrimă mare se strecură încet”.
Punctaj: 2p reacția, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce locuiește Elena Cuza la Piatra-Neamț (6p)
Model: După revenirea în țară, Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț pentru că nu mai avea o casă proprie: își dăruise locuința lui Theodor Rosetti înainte de a pleca. La întoarcere, o familie bogată din Piatra-Neamț i-a oferit găzduire într-o căsuță curată, pe care fosta Doamnă a acceptat-o.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. O trăsătură morală a Elenei Cuza, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură morală a Elenei Cuza este modestia. Deși fusese Doamna țării, ea trăiește într-o căsuță simplă, poartă o rochie săracă de doliu și îi primește pe vizitatori fără fast. Simplitatea ei se îmbină însă cu demnitatea unei adevărate suverane.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptate și: patriotismul („Să trăiască România tânără!”), demnitatea.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă întâlnirea cu o personalitate produce sau nu emoție, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Cred că întâlnirea cu o personalitate produce, de cele mai multe ori, o emoție puternică, deoarece ne pune în contact direct cu cineva care a marcat istoria sau cultura.
În primul rând, o personalitate trezește emoție prin ceea ce reprezintă pentru o comunitate. În textul lui Nicolae Iorga, studentele care îi citesc Elenei Cuza scrisoarea omagială sunt emoționate, iar autorul însuși îndrăznește cu greu să o privească în ochi. Pentru ei, femeia micuță și fragilă din fotoliu este soția domnitorului Unirii, adică o parte vie a istoriei naționale. De aceea, întâlnirea capătă aproape o valoare sacră.
În al doilea rând, întâlnirea cu un om pe care îl admirăm ne poate inspira. Din experiența personală, la un festival de carte am vorbit câteva minute cu un scriitor ale cărui romane le citisem. Am fost atât de emoționat, încât abia am reușit să-i cer un autograf, dar sfaturile lui despre lectură m-au motivat să scriu și eu pentru revista școlii.
În concluzie, întâlnirea cu o personalitate nu ne lasă indiferenți. Emoția provine din respectul pentru valoarea omului și din conștiința că trăim un moment unic.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Întunecare de Cezar Petrescu.
Ce cere baremul: perspectivă de tip obiectiv (2p) + prezentare nuanțată, cu exemple: relatare la persoana a III-a, omnisciență (4p) + redactare (4p).
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din romanul Întunecare de Cezar Petrescu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu este personaj și relatează la persoana a III-a: Radu Comșa se oprește în ușă și face semn că i-a văzut pe ceilalți. Naratorul este omniscient, deoarece cunoaște gândurile personajelor: știe că tonul unchiului Pol arată disprețul acestuia față de necunoscutul în haine decolorate. De asemenea, el cunoaște trecutul lui Virgil Probotă, fost preceptor al copiilor, și amintirea pe care le-a lăsat-o acestora. Dialogul scurt alternează cu descrierea și cu portretul, iar relatarea rămâne credibilă și detașată.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unei comedii studiate.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două scene/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două componente de structură și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale (1884).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, reprezentată pentru prima dată în 1884, este o comedie de moravuri care surprinde, cu umor și ironie, lumea politică a unui oraș de provincie în timpul alegerilor pentru Cameră.
Comedia se încadrează în realism. Prima trăsătură realistă este reflectarea critică a societății contemporane autorului: viața politică de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu partidele, presa și alegerile ei, este redată cu precizie și satirizată. A doua trăsătură este construirea unor personaje tipice: Pristanda este funcționarul servil, Agamiță Dandanache este politicianul lipsit de scrupule, iar Cetățeanul turmentat reprezintă alegătorul derutat.
Tema comediei este lupta pentru putere politică, dusă cu mijloace necinstite. O primă scenă semnificativă este cea care deschide piesa, dialogul dintre Tipătescu și Pristanda. Polițaiul raportează că a închis casa lui Cațavencu, apoi recunoaște, încurcat, că a cumpărat mai puține steaguri decât a încasat. Prefectul îl iartă imediat, pentru că are nevoie de el. Scena arată, de la început, o lume a micilor compromisuri, în care slujbașul fură „puțintel”, iar superiorul închide ochii.
A doua scenă relevantă este sosirea lui Dandanache, în actul al IV-lea. Candidatul trimis de la Centru povestește, fără nicio jenă, că și el a obținut postul de deputat șantajând pe cineva cu o scrisoare compromițătoare, pe care nu o înapoiază, pentru a o folosi „la un caz iar”. Scena arată că șantajul nu este o excepție, ci regula vieții politice, iar personajul este mai periculos decât Cațavencu.
O primă componentă de structură relevantă este personajul, mai ales Pristanda. Numele lui, care trimite la un joc popular în care se execută comenzi, sugerează servilismul. Ticul verbal „curat” și deformarea neologismelor („famelie”, „bampir”) îl caracterizează indirect ca om incult, care se adaptează oricărui stăpân. Prin el, Caragiale arată cum funcționează la nivelul de jos mecanismul politic.
A doua componentă este reprezentată de notațiile autorului (didascaliile). Prin ele, dramaturgul precizează locul și timpul acțiunii — „în capitala unui județ de munte, în zilele noastre” — și indică gesturile, mimica și tonul personajelor. De exemplu, notațiile care arată când Farfuridi își șterge fruntea sau când Trahanache vorbește calm amplifică efectul comic și îl ajută pe actor să construiască rolul. Precizarea „în zilele noastre” sporește, în plus, impresia de actualitate a satirei. În acest fel, didascaliile completează textul replicilor și devin un instrument important al comicului, deoarece contrastul dintre gesturi și vorbe dezvăluie adevărata natură a personajelor.
În concluzie, O scrisoare pierdută este o comedie realistă, în care Caragiale folosește personaje tipice, scene memorabile și notații scenice precise pentru a demasca o lume dominată de interes și de impostură.
Greșeli frecvente
- Confunzi trăsăturile curentului (realism) cu tipurile de comic.
- Comentezi scene fără să le legi de tema politică.
- Numești didascaliile fără exemple și fără să spui la ce folosesc.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | reacția + secvența cu lacrima la 3; trăsătura numită la 5 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | „perspectivă de tip obiectiv” + omnisciență ilustrată |
| III | 30p | realism, temă + 2 scene, personaj + notații, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |