Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2021 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea specială, varianta 7. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, despre poveștile lui Ion Creangă. La Subiectul al II-lea se comentează poezia Șoapte de George Topîrceanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Liviu Rebreanu sau de Mihail Sadoveanu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „cât mai curând” (6p)
Model: În textul dat, secvența „cât mai curând” are sensul de „grabnic”, „urgent”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Profesia pentru care s-a pregătit Creangă (6p)
Model: Prin studiile urmate la școala preparandală, Creangă s-a pregătit pentru profesia de învățător.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. O trăsătură morală a lui Creangă + justificare (6p)
Model: O trăsătură a lui Creangă este inteligența, lucru dovedit de afirmația autorului că „Ion Creangă era un om foarte deștept, foarte ager la minte”.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce venirea lui Creangă la Junimea este un eveniment (6p)
Model: Venirea lui Creangă la Junimea reprezintă un eveniment deoarece poveștile citite de el sunt foarte apreciate de junimiști. Spre deosebire de textele lui Slavici și Pompiliu, scrise într-o limbă „grea”, orășenească, poveștile lui Creangă păstrau farmecul vorbirii de la țară, de aceea lectura lor a fost „o adevărată sărbătoare”, iar ascultătorii îi cereau mereu altele.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. O caracteristică a poveștilor lui Creangă, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O caracteristică a poveștilor lui Creangă este autenticitatea limbajului. Scriitorul redă poveștile aproape întocmai cum se spun la țară, cu expresii plastice, cu dialoguri sincere și cu un „aer de țară”, fără ca limbajul cult al orașului să le altereze farmecul.
Punctaj: 2p numirea caracteristicii, 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: oralitatea.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă simplitatea este sau nu o piedică în calea succesului, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2021): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p; simpla citare = 1p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 215 cuvinte):
Consider că simplitatea nu este o piedică în calea succesului, ci poate deveni chiar secretul lui.
În primul rând, simplitatea înseamnă autenticitate, iar oamenii apreciază ceea ce este sincer. În fragmentul din Amintiri de la Junimea din Iași, George Panu arată că Ion Creangă a rămas toată viața „țăranul din satul Vânători” și că tocmai acest lucru i-a adus succesul. Dacă ar fi devenit un om cult „în sensul nostru”, ar fi scris ca „toți surtucarii de orașe”. Așadar, faptul că și-a păstrat limbajul copilăriei l-a făcut cel mai apreciat povestitor al Junimii.
În al doilea rând, un mesaj simplu ajunge mai ușor la public. Din experiența culturală, multe dintre cele mai cunoscute produse și aplicații au succes datorită designului simplu, ușor de folosit de oricine. De asemenea, profesorii mei preferați nu sunt cei care folosesc termeni complicați, ci cei care explică clar, cu exemple din viața de zi cu zi.
Prin urmare, simplitatea nu înseamnă lipsă de valoare. Atunci când este însoțită de talent și de inteligență, ea devine o calitate care deschide drumul spre succes.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice în poezia Șoapte de George Topîrceanu.
Ce cere baremul (2021): numirea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației cu mijloacele artistice (4p; 2p ezitant; 1p simpla numire) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Ideea poetică a textului Șoapte de George Topîrceanu este dorul îndrăgostitului, care depășește distanța și ajunge, în noapte, lângă ființa iubită. Această idee este susținută de mai multe mijloace artistice. Epitetul „noaptea tristă” sugerează suferința despărțirii. Imaginile auditive — „suspine”, „fâlfâiri de aripi”, „șoapte” — creează o atmosferă discretă, aproape ireală, în care dorul devine perceptibil. Personificarea dorului, care „vine de departe” și „ostenit adoarme”, transformă sentimentul într-o prezență vie și tandră. Comparația cu „un fluture de noapte” așezat pe o carte închisă subliniază delicatețea și fragilitatea iubirii. Repetarea verbului „desparte” la început și la sfârșit încadrează poezia, iar punctele de suspensie prelungesc melancolia.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ de Liviu Rebreanu sau de Mihail Sadoveanu.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioadă/curent/orientare (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori ai literaturii române, iar Baltagul, publicat în 1930, este un roman al lumii arhaice, pastorale. Opera urmărește drumul Vitoriei Lipan în căutarea soțului ei, Nechifor, ucis de doi tovarăși de drum.
Romanul se încadrează în tradiționalism, orientare a perioadei interbelice. O primă trăsătură este prezentarea satului și a lumii țărănești ca spațiu al valorilor tradiționale: munteni din Măgura Tarcăului trăiesc după rânduieli străvechi, legate de transhumanță, de calendarul creștin și de credințe populare. A doua trăsătură este valorificarea miturilor și a folclorului: romanul are ca motto un vers din Miorița și reia scenariul baladei, cu omorul ciobanului, dar îl continuă cu căutarea și pedepsirea ucigașilor.
Tema romanului este restabilirea ordinii morale, tulburate de o crimă, într-o lume arhaică. O primă secvență relevantă este cea a pregătirilor de drum ale Vitoriei. Înainte de a pleca, ea postește douăsprezece vineri, merge la mănăstire și la baba Maranda, apoi vinde produse ca să aibă bani de drum. Episodul arată că eroina îmbină credința creștină, superstițiile și spiritul practic, iar căutarea capătă caracterul unui ritual de purificare.
A doua secvență semnificativă este parastasul de la Sabasa, unde Vitoria reconstituie crima în fața ucigașilor. Cu baltagul lui Nechifor în mână, ea povestește, ca și cum ar fi fost de față, cum Calistrat Bogza și Ilie Cuțui l-au atacat pe soțul ei. Bogza mărturisește, este rănit de câinele Lupu și moare. Scena marchează restabilirea dreptății: nu justiția oficială, ci inteligența și voința eroinei pedepsesc vinovații.
Un prim element de structură relevant este incipitul, care începe cu o legendă spusă de Nechifor Lipan. Potrivit acesteia, Dumnezeu a împărțit darurile popoarelor, iar ciobanului i-a rămas o viață grea, dar cu inima ușoară și bucurie. Legenda definește de la început specificul lumii muntenilor și anunță tema romanului: echilibrul vieții pastorale, care va fi rupt de moartea lui Nechifor. Incipitul are astfel un rol simbolic.
Al doilea element este structura de roman polițist și inițiatic a acțiunii. Vitoria urmează pas cu pas traseul soțului, adună indicii din hanuri și de la oameni, observă comportamentul suspecților, ca un detectiv. În același timp, călătoria este și una inițiatică pentru Gheorghiță, fiul ei, care, la final, îl lovește pe Bogza cu baltagul și devine bărbat. Această dublă structură face ca romanul să depășească simpla relatare și să urmărească atât restabilirea adevărului, cât și maturizarea unui tânăr.
În concluzie, Baltagul este un roman tradiționalist, în care Mihail Sadoveanu folosește un incipit simbolic și o structură de anchetă și de inițiere pentru a ilustra ideea că ordinea unei lumi arhaice trebuie restabilită prin dreptate.
Greșeli frecvente
- Numești doar „tradiționalism” fără să arăți trăsăturile pe text.
- Povestești tot drumul Vitoriei — tendința de rezumare primește 1p pe episod.
- Analizezi incipitul fără să spui la ce folosește legenda.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | „învățător” la 2; secvența despre inteligență la 3 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | ideea poetică numită (2p) + legătura cu mijloacele artistice |
| III | 30p | tradiționalism, temă + 2 secvențe, incipit + structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |