Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea specială, varianta 7. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Mărturisiri de C. Rădulescu-Motru, despre educația severă primită de la tatăl său. La Subiectul al II-lea se comentează un fragment din poezia Încă o zi de Grigore Alexandrescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Camil Petrescu sau de G. Călinescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „prinzând de veste” (6p)
Model: În textul dat, secvența „prinzând de veste” are sensul de „aflând”, „descoperind”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Localitatea natală a lui C. Rădulescu-Motru (6p)
Model: C. Rădulescu-Motru s-a născut în satul Butoiești, din județul Mehedinți.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. Situația în care tatăl devine indulgent + justificare (6p)
Model: Tatăl autorului devine mai indulgent atunci când fiul său este bolnav, lucru dovedit de secvența „Severitatea aceasta ceda în cazul când eram bolnav”.
Punctaj: 2p situația, 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce tatăl îl mută pe servitor (6p)
Model: Tatăl îl mută cu serviciul pe unul dintre servitori deoarece acesta își propusese să-l învețe pe copil să cânte la vioară. Fiind foarte sever, tatăl se temea că o asemenea distracție ar putea deveni un obicei și că fiul său ar ajunge un „pierde-vară”, neglijând învățătura.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. Cum continuă tatăl instruirea în vacanțe (ultimul paragraf), în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): În vacanțe, tatăl nu îi predă fiului lecții și nu îl examinează. El valorifică situațiile din viața de zi cu zi: folosește orice ocazie pentru a-i atrage atenția asupra unor fapte întâmplătoare și îi oferă explicații, transformând realitatea într-o lecție firească.
Punctaj: 4p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă severitatea este sau nu eficientă în educarea copiilor, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că severitatea este eficientă în educarea copiilor doar atunci când este echilibrată de înțelegere și de afecțiune.
În primul rând, o anumită severitate formează disciplina și responsabilitatea. În Mărturisiri, C. Rădulescu-Motru povestește că tatăl său l-a crescut foarte sever și că „ochiul lui sever” l-a urmărit pe tot parcursul studiilor. Rezultatul a fost vizibil: la sfârșitul primei clase, copilul știa mai mult decât învățătorul, prin munca proprie. Autorul recunoaște că aceste îndrumări i-au hotărât, probabil, cariera de profesor.
În al doilea rând, severitatea excesivă poate fi contraproductivă dacă nu este însoțită de blândețe. Chiar tatăl autorului devenea indulgent când fiul era bolnav și nu îi preda lecții în vacanțe, ci îi explica lucrurile din jur, ca într-o conversație. Din experiența personală, am observat că acei colegi ai căror părinți îi pedepseau pentru orice notă mică învățau din frică și renunțau la efort imediat ce controlul dispărea.
Prin urmare, severitatea are rezultate doar când este dozată. Copilul are nevoie de reguli clare, dar și de încredere, pentru a învăța din convingere, nu din teamă.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul din Încă o zi de Grigore Alexandrescu, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Ce cere baremul: numirea ideii poetice (2p) + comentarea nuanțată a relației cu mijloacele artistice (4p) + 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
Ideea poetică a fragmentului din Încă o zi de Grigore Alexandrescu este suferința eului liric care își simte sfârșitul apropiat și se desparte de iubire. Repetiția „încă o zi”, „încă un ceas” exprimă dorința disperată de a prelungi fericirea. Metafora „izvoarele nădejdei”, care nu mai hrănesc iubirea, sugerează pierderea speranței. Soarele „mai palid din zi în zi” este o imagine a stingerii vieții, iar metafora „coardele vieței” care „se rup”, întărită de exclamație, redă intens prăbușirea interioară. Enumerația negativă arată că nici tinerețea, nici iubirea nu pot învinge destinul. În final, iubita devine o „stea blândă, luminoasă” care strălucește „departe în trecut”, iar repetiția adverbului accentuează distanța ireversibilă.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ de Camil Petrescu sau de G. Călinescu.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu (1938).
Eseu-model (≈ 430 de cuvinte)
G. Călinescu, critic și istoric literar, a fost și un romancier important al perioadei interbelice. Enigma Otiliei, publicat în 1938, ilustrează concepția sa despre roman, inspirată de modelul lui Balzac, și prezintă lumea burgheziei bucureștene de la începutul secolului al XX-lea.
Romanul se încadrează în realismul de tip balzacian. O primă trăsătură este tema banului și a moștenirii, care pune în mișcare destinele personajelor: clanul Tulea urmărește averea bătrânului Costache Giurgiuveanu, iar Stănică Rațiu este dispus la orice pentru a se îmbogăți. A doua trăsătură este tehnica detaliului și a descrierii minuțioase: casa din strada Antim, cu arhitectura ei pretențioasă și degradată, este prezentată amănunțit, iar descrierea mediului anticipează caracterul locuitorilor. De asemenea, personajele sunt construite tipologic: moș Costache este avarul, Aglae este „baba absolută”, iar Stănică este arivistul.
Tema romanului este prezentarea critică a burgheziei bucureștene, preocupată de avere, în paralel cu formarea unui tânăr, Felix Sima. O primă secvență relevantă este incipitul, sosirea lui Felix în casa unchiului său, într-o seară din iulie 1909. Tânărul asistă la jocul de table din salon și cunoaște principalele personaje: Aglae îl primește rece, iar Otilia, cu căldură. Secvența prezintă de la început conflictul dintre cele două grupuri: cel al familiei Tulea, interesat de bani, și cel format din Otilia, Felix și Pascalopol.
A doua secvență semnificativă este moartea lui moș Costache. Bătrânul, care ezitase mereu să o înfieze pe Otilia, este jefuit de Stănică Rațiu chiar în timpul unei crize și moare. Banii destinați Otiliei dispar, iar Aglae intră în stăpânirea casei. Episodul ilustrează tema banului: lăcomia distruge orice legătură umană, iar Otilia rămâne fără sprijin material.
Un prim element de structură relevant este simetria incipitului cu finalul. Romanul începe și se încheie cu imaginea casei din strada Antim. La final, Felix, revenit după ani, găsește casa părăsită și rostește replica lui moș Costache, „aici nu stă nimeni”. Această construcție circulară, specifică romanului realist, sugerează sfârșitul unei lumi și transformă casa într-un simbol al degradării familiei.
Al doilea element este perspectiva narativă. Naratorul este omniscient și relatează la persoana a III-a, însă de multe ori vede lumea prin ochii lui Felix, personajul-reflector. Această îmbinare a perspectivei obiective cu cea a unui personaj introduce o notă de modernitate: Otilia rămâne o „enigmă” tocmai pentru că este percepută din mai multe unghiuri, nu explicată definitiv de narator. Prin urmare, perspectiva narativă susține atât caracterul realist al romanului, cât și misterul care dă titlul operei.
În concluzie, Enigma Otiliei este un roman realist balzacian, cu elemente moderne, în care G. Călinescu folosește structura circulară și perspectiva narativă pentru a prezenta, cu ironie și luciditate, o lume dominată de interese materiale.
Greșeli frecvente
- Spui „realism” fără să explici de ce este „balzacian”.
- Rezumi întâmplările din casa Giurgiuveanu în loc să comentezi două secvențe.
- Nu justifici relevanța simetriei incipit–final.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | Butoiești la 2; boala + secvența la 3 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | ideea poetică numită + legătura cu mijloacele artistice |
| III | 30p | realism balzacian, temă + 2 secvențe, simetrie + perspectivă, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |