Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2023 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea specială, varianta 4. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din memoriile Sabinei Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, 1821–1891, despre educația fraților Brătianu. La Subiectul al II-lea apare un fragment din drama Moartea unui artist de Horia Lovinescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de George Bacovia sau Lucian Blaga.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de seamă” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de seamă” are sensul de „important”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: valoros, renumit, însemnat.
2. Statutul lui Ionel Brătianu în Regimentul 2 Artilerie (6p)
Model: În Regimentul 2 Artilerie, Ionel Brătianu avea statutul de voluntar, după ce își luase bacalaureatul.
Punctaj: 4p statutul, 1p enunț, 1p exprimare.
3. O caracteristică a profesorilor de la Școala de Poduri și Șosele + justificare (6p)
Model: Cei care predau la Școala de Poduri și Șosele se remarcau prin competență, lucru dovedit de secvența „cei mai buni profesori și absolvenți ai școalelor străine țineau cursuri”.
Punctaj: 2p caracteristica, 2p secvența, 1p + 1p.
4. Motivul pedepsei lui Vintilă în vacanță (6p)
Model: Părinții îl pedepsesc pe Vintilă în timpul vacanței, deoarece sunt dezamăgiți de rezultatele lui școlare. În loc să învețe, băiatul fugea de la ore cu un coleg „ușurel”, la panoramă sau la patinaj, așa că a trecut clasa „fără strălucire”, rezultat neobișnuit într-o familie care punea mare preț pe învățătură; de aceea tatăl îl pedepsește prin indiferență, refuzându-i privirea și îmbrățișarea de seară.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. O trăsătură a lui Vintilă Brătianu, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură a lui Vintilă Brătianu este sensibilitatea. Deși nu primește nicio pedeapsă materială, el suferă profund când tatăl nu îi mai acordă nici măcar o privire seara și se culcă „nenorocit”. Iertarea tatălui îl schimbă radical: devine, din acel moment, cel mai muncitor dintre frați.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: superficialitate (în primii ani de școală), perseverență (după iertare).
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă familia are sau nu un rol important în dezvoltarea gustului artistic, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că familia are un rol esențial în dezvoltarea gustului artistic, deoarece primele contacte cu arta au loc, de obicei, în mediul familial.
În primul rând, părinții sunt cei care le oferă copiilor ocazia de a cunoaște arta. În fragmentul din volumul Din viața familiei Ion C. Brătianu, Sabina Cantacuzino povestește că părinții, pe lângă învățătură, voiau să le „împodobească sufletul” copiilor cu simțul artelor. Lecțiile de muzică erau completate cu concertele simfonice de la Ateneu, cu opera și cu expozițiile de pictură. Rezultatul este vizibil: niciunul dintre frați nu neglija mai târziu vizitarea muzeelor și a monumentelor.
În al doilea rând, exemplul familiei transformă arta într-un obicei. Din experiența personală, mama mea mă ducea, încă de la șapte ani, la spectacolele de duminică ale teatrului de păpuși, iar mai târziu la teatru. Astăzi, merg din proprie inițiativă la spectacole și fac parte din trupa de teatru a liceului.
Prin urmare, familia joacă un rol decisiv în formarea gustului artistic. Școala și societatea pot continua această educație, dar temelia ei se pune, cel mai adesea, acasă.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Moartea unui artist de Horia Lovinescu.
Ce cere baremul: prezentarea adecvată și nuanțată a rolului notațiilor (6p) — indicarea detaliilor scenografice, caracterizarea personajului, coordonatele spațiale (3p pentru prezentare ezitantă, 1p pentru simpla precizare) — plus 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
În fragmentul dat, notațiile autorului au mai multe roluri. Mai întâi, ele precizează coordonatele spațiale, „Casa de la Snagov a sculptorului Crudu. Un hol mare”, și detaliile scenografice: atelierul cu ușile deschise și geamul mat prin care se vede silueta lui Manole lângă un bloc uriaș de piatră. În al doilea rând, notațiile contribuie la caracterizarea personajului. Gestul de mângâiere a schițelor arată iubirea artistului pentru operă, furia cu care își strigă singur „Idiotule!” dezvăluie neputința, iar loviturile de ciocan urmate de prăbușire, „cu mâna pe inimă”, sugerează boala care îl împiedică să mai creeze. În final, indicațiile „împietrită, speriată” și „Tăcere” redau tensiunea dramatică a momentului.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text poetic studiat de George Bacovia sau Lucian Blaga.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p).
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga (1919), care deschide volumul Poemele luminii.
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Lucian Blaga este unul dintre cei mai importanți poeți și filozofi ai perioadei interbelice. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, care deschide volumul de debut Poemele luminii (1919), este o artă poetică în care autorul își exprimă atitudinea față de cunoaștere.
Textul se încadrează în modernism prin mai multe trăsături. Prima este versul liber, cu măsură și rimă variabile, care permite exprimarea directă a ideii poetice, fără constrângerile prozodiei clasice. A doua trăsătură este ambiguitatea și caracterul metaforic al limbajului: poezia nu descrie realitatea, ci o reconstruiește prin metafore revelatorii, precum cea din titlu, iar ideile filozofice sunt exprimate prin imagini, nu prin concepte.
Tema poeziei este cunoașterea poetică a lumii. Eul liric afirmă că alege să protejeze misterele universului, nu să le distrugă prin rațiune.
O primă idee poetică semnificativă este refuzul cunoașterii raționale, exprimat în incipit. Prin negația din primul vers, eul declară că nu vrea să „strivească” misterele lumii și nici să le ucidă cu mintea. Lumea este privită ca o corolă, adică un ansamblu armonios de taine, iar cunoașterea logică, specifică celorlalți, este percepută ca distrugătoare. Atitudinea poetului este una de respect față de misterul existenței.
A doua idee poetică este adâncirea misterului prin lumina poetului, din partea centrală. Eul liric își compară cunoașterea cu lumina lunii, care nu micșorează, ci sporește taina nopții. Lumina celorlalți, a rațiunii, „sugrumă” vraja, în timp ce lumina poetului transformă necunoscutul în ceva și mai mare. Această imagine exprimă concepția lui Blaga despre cunoașterea „luciferică”, cea care potențează misterul.
Un prim element de compoziție relevant este titlul, care coincide cu primul vers. Prin pronumele personal „eu”, accentuat, poetul își afirmă individualitatea și se delimitează de ceilalți. Verbul la forma negativă și metafora „corola de minuni a lumii” anunță atitudinea de protejare a tainelor, iar titlul devine astfel o sinteză a mesajului poeziei.
Al doilea element este antiteza, care structurează întreg textul. Ea opune pronumele „eu” lui „alții”, lumina poetului luminii celorlalți și cunoașterea poetică celei raționale. Construcția antitetică subliniază diferența dintre cele două moduri de raportare la univers. Finalul, în care eul afirmă că iubește „și flori și ochi și buze și morminte”, arată că poetul îmbrățișează lumea în totalitatea ei, prin iubire, nu prin analiză.
În concluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o artă poetică modernistă reprezentativă, în care Lucian Blaga transformă poezia într-un mod de a proteja și de a adânci misterul lumii.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (spațiu, scenografie, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 idei poetice, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |