Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea specială, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este un portret al lui Ion Pillat din volumul Scriitori care au devenit amintiri de Virgil Carianopol. La Subiectul al II-lea apare începutul actului al II-lea din piesa Trenurile mele de Tudor Mușatescu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text narativ de Marin Preda.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „glorie” și al secvenței „din nou” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „glorie” are sensul de „faimă”, iar secvența „din nou” are sensul de „iarăși”.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare. Acceptate și: celebritate, renume / încă o dată.
2. Cei doi traducători ai poeziilor lui Francis Jammes (6p)
Model: Poeziile lui Francis Jammes au fost traduse de Ion Pillat și de N. I. Herescu.
Punctaj: 2p + 2p, 1p enunț, 1p exprimare.
3. O pasiune a lui Ion Pillat + justificare (6p)
Model: O pasiune a lui Ion Pillat era călătoria, lucru dovedit de secvența „Este, poate, unul dintre singurii scriitori din vremea lui care a călcat cel mai mult țara pas cu pas”.
Punctaj: 2p pasiunea, 2p secvența, 1p + 1p. Acceptate și: studiul, lectura („a preferat biblioteca, studiul”), traducerile.
4. De ce cumpără Carianopol volumul Scrisori către Plante (6p)
Model: Virgil Carianopol cumpără volumul Scrisori către Plante pentru a-l oferi lui Ion Pillat. Emoționat că poetul nu doar i-a dat autograful cerut, ci i-a dăruit și placheta Satul meu, cu dedicație, tânărul scriitor vrea să răspundă gestului printr-un dar asemănător: o carte proprie, apărută cu un an înainte, pe care scrie câteva rânduri.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată, 1p + 1p.
5. Opinia lui Ion Pillat despre traduceri, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Ion Pillat consideră că traducerile sunt necesare, fiindcă umplu un gol al literaturii române. Totuși, apariția lor masivă arată lipsa unor opere autohtone de calitate și dezinteresul cititorilor pentru scriitorii români. De aceea, în opinia lui, traducerea trebuie să completeze literatura națională, nu să o înlocuiască.
Punctaj: 2p opinia, 2p prezentarea, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă relațiile interumane sunt influențate sau nu de existența unor preocupări comune, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → 2 argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → valorificarea textului (3p) + experiență (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + norme, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că relațiile interumane sunt puternic influențate de preocupările comune, pentru că acestea creează un teren de comunicare și de încredere.
În primul rând, pasiunile comune pot apropia oameni care altfel nu s-ar fi cunoscut. În fragmentul din volumul Scriitori care au devenit amintiri, Virgil Carianopol, tânăr poet, îi cere lui Ion Pillat un autograf pe o carte tradusă de acesta. Când îi spune că vrea să-și facă biblioteca mai frumoasă, Pillat este încântat și îi dăruiește o plachetă proprie. Iubirea comună pentru cărți îi apropie, astfel că, la întâlnirile ulterioare, Pillat îi întinde mâna „ca unui vechi cunoscut”.
În al doilea rând, preocupările comune mențin relațiile în timp. Din experiența personală, prietenia mea cu un coleg de clasă s-a consolidat în cercul de robotică. Lucrând împreună la proiecte, am învățat să ne sprijinim și să comunicăm, iar legătura noastră a continuat și după terminarea concursurilor.
Prin urmare, preocupările comune influențează în mod pozitiv relațiile dintre oameni. Ele nu garantează o prietenie, dar oferă punctul de pornire pentru o legătură autentică.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Trenurile mele de Tudor Mușatescu.
Ce cere baremul: precizarea rolului (2p) — transpunerea scenică, detaliile scenografice, caracterizarea personajului — și prezentarea nuanțată (4p), plus 4p redactare.
Model (≈ 120 de cuvinte):
În fragmentul dat, notațiile autorului au rolul de a facilita transpunerea scenică. Ele precizează timpul acțiunii, o duminică dimineața, după o lună, în octombrie, și decorul: interiorul casei lui Manole, schimbat, cu „un aer de sărăcie, de pustiu”, și peisajul de dincolo de fereastră, cu pomii îngălbeniți și Dunărea cenușie sub burniță. Acest cadru sugerează atmosfera de tristețe. Totodată, notațiile contribuie la caracterizarea personajelor: Manole se plimbă „cu mâinile la spate”, absorbit de romanul pe care îl dictează, dar are „cugetul greu” din cauza Mariei, căreia i se adresează „cu blândețe”. Maria, cu gândurile „duse dincolo de manuscris”, apare melancolică și înstrăinată.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularități ale unui text narativ studiat de Marin Preda.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): perioada/curentul/orientarea (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două episoade/secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură/compoziție/limbaj analizate cu relevanța lor (2 × 3p).
- Redactare (12p), acordată doar pentru minimum 400 de cuvinte.
Textul ales: romanul Moromeții de Marin Preda (volumul I, 1955).
Eseu-model (≈ 520 de cuvinte)
Marin Preda este unul dintre cei mai importanți prozatori români de după al Doilea Război Mondial, iar Moromeții, al cărui prim volum a apărut în 1955, este capodopera sa. Romanul aparține perioadei postbelice și se încadrează în realism, fiind un roman al satului românesc din Câmpia Dunării, în anii de dinaintea războiului.
O primă trăsătură realistă este perspectiva narativă obiectivă. Naratorul omniscient relatează la persoana a III-a viața familiei Moromete din satul Siliștea-Gumești, dar folosește și tehnica reflectorului, prezentând uneori realitatea prin ochii personajelor, mai ales ai lui Ilie Moromete și ai lui Niculae. A doua trăsătură este veridicitatea universului rural. Romanul surprinde precis munca la câmp, problemele economice ale țăranilor, datoriile la bancă și impozitul (foncierea), adunările politice din poiana lui Iocan, toate integrate într-o frescă a satului interbelic.
Tema romanului este destrămarea familiei tradiționale țărănești și, simbolic, a satului patriarhal, ilustrată prin criza familiei Moromete.
Un prim episod semnificativ pentru temă este cina din incipit. Familia se adună în jurul mesei joase, rotunde, iar locul fiecăruia arată tensiunile din casă: cei trei fii mai mari, Paraschiv, Nilă și Achim, stau spre ușă, gata parcă să plece, iar Catrina și copiii ei, lângă vatră. Moromete domină familia de pe pragul odăii. Scena anunță conflictul dintre tată și fiii vitregi, nemulțumiți de autoritatea lui, și prefigurează destrămarea familiei.
Un al doilea episod este plecarea fiilor la București spre finalul volumului. Fiii mai mari fug cu oile și caii, convinși că tatăl îi nedreptățește și că la oraș se pot îmbogăți. Moromete, care încercase prin tot felul de manevre să păstreze pământul întreg, este profund afectat. Episodul marchează prăbușirea autorității paterne și a iluziei sale că timpul „are răbdare” cu oamenii.
Un prim element de structură este simetria incipitului și a finalului. Romanul începe cu afirmația că „timpul era foarte răbdător cu oamenii” și se încheie cu ideea că „timpul nu mai avea răbdare”. Opoziția celor două fraze arată schimbarea profundă a lumii: echilibrul satului tradițional este înlocuit de criza adusă de istorie. Simetria conferă romanului unitate și susține tema.
Al doilea element este conflictul. Conflictul principal este cel dintre Moromete și fiii săi mai mari, care nu îi înțeleg felul de a gândi. Conflicte secundare îl opun Catrinei, care se teme să nu piardă casa, și surorii sale Guica. Prin aceste conflicte, romanul arată că familia, nucleul lumii rurale, nu mai poate rezista presiunilor economice și sociale.
În concluzie, Moromeții este un roman realist reprezentativ, în care Marin Preda surprinde, prin figura memorabilă a lui Ilie Moromete, sfârșitul unei lumi țărănești și trecerea ireversibilă a timpului.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul notațiilor (timp, decor, caracterizare) + exemple |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 episoade, 2 elemente de structură, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |