Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2019 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, despre tradițiile prelegerilor junimiste. La Subiectul al II-lea apare un fragment din romanul Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de George Bacovia sau de Lucian Blaga.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „scăpai de rușine” (6p)
Model: În textul dat, secvența „scăpai de rușine” are sensul de „evitai o situație neplăcută, dezonorantă”.
Punctaj: 4p sensul, 1p răspuns formulat în enunț, 1p corectitudinea exprimării.
2. Un aspect al vestimentației conferențiarului (6p)
Model: Conferențiarul purta o ținută de gală, spre deosebire de cei din public.
Punctaj: 4p conținut + 1p enunț + 1p exprimare.
3. Persoana care a impus tradiția fără însemnări + justificare (6p)
Model: Tradiția ca oratorul să nu se folosească de notițe a fost impusă de Titu Maiorescu, lucru dovedit de secvența „tradiție maioresciană”.
Punctaj: 2p numele (Titu Maiorescu), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. Motivul pentru care Iacob Negruzzi vrea să stea în fața oratorului (6p)
Model: Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului pentru a-l avertiza că timpul prelegerii se apropie de sfârșit. Cum vorbitorul nu avea voie să se uite la ceas, Negruzzi urma să-i dea un semnal discret, mișcând din picior și tușind încet, astfel încât conferința să se încheie exact la ora cerută de tradiție.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p doar pentru o încercare de explicare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O modalitate de pregătire a prelegerii, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O modalitate de pregătire era împărțirea conferinței pe secțiuni mari, cu materie suficientă pentru aproximativ o oră și jumătate. Dacă memoria îl trăda pe orator la o parte, acesta o sărea și trecea la alta, astfel încât discursul continua, chiar dacă legătura ideilor suferea.
Punctaj: 4p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Altă modalitate acceptată: memorarea integrală a prelegerii.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → două argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → raportare la text (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p), norme ale limbii (2p), ortografie și punctuație (1p), așezare în pagină (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că o pregătire riguroasă este necesară pentru susținerea unui discurs, deoarece ea îi oferă vorbitorului siguranță și îi permite să-și respecte publicul.
În primul rând, pregătirea atentă îl ajută pe orator să stăpânească subiectul și să facă față neprevăzutului. În fragmentul din Amintiri de la Junimea din Iași, George Panu arată că, în lipsa notițelor, conferențiarul trebuia să-și învețe prelegerea pe de rost sau să o organizeze pe părți mari, ca să poată sări peste o secvență uitată fără să se facă de râs. Așadar, chiar și o tradiție strictă era depășită doar printr-o muncă temeinică de pregătire.
În al doilea rând, un discurs pregătit respectă timpul și atenția ascultătorilor. Din experiența personală, la un concurs de dezbateri am cronometrat de mai multe ori fiecare intervenție. Datorită acestui exercițiu, am încadrat argumentele în cele trei minute permise, în timp ce un coleg care improvizase a fost întrerupt înainte de a-și prezenta ideea principală.
Prin urmare, pregătirea riguroasă nu înseamnă rigiditate, ci condiția unui discurs clar, convingător și adaptat publicului. Talentul oratoric este valoros, însă fără muncă el nu ajunge să se manifeste pe deplin.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Așadar”, „În al doilea rând”, „Prin urmare”.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu.
Ce cere baremul: precizarea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei nuanțată, cu exemple (4p): omnisciență, relatare la persoana a III-a, caracter credibil; plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din romanul Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu participă la întâmplări și relatează la persoana a III-a gesturile lui Costi, care își trage scaunul lângă geam și se apleacă pe fereastră. Naratorul este omniscient: cunoaște gândurile personajului, redate în stil direct („Trebuie să fie tante Mathilde...”), și stările lui, de exemplu faptul că e vesel. Interesant este că, pentru o vreme, scena e văzută prin ochii lui Costi (îi par triste Laurenția și Rățușca), dar relatarea rămâne neutră și credibilă. Dialogul final lasă personajele să se prezinte singure, fără comentariul naratorului.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de George Bacovia sau de Lucian Blaga.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curentul/orientarea (2p) + două trăsături numite (2 × 1p) + ilustrate pe text (2 × 1p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție și limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; doar 1p dacă abordarea e schematică).
- Redactare: introducere–cuprins–încheiere (1p), logica ideilor (1p), analiză și argumentare (3p), limbă literară (2p), ortografie (2p), punctuație (2p), așezare (1p).
Textul ales: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga, poezia-manifest care deschide volumul Poemele luminii (1919).
Eseu-model (≈ 430 de cuvinte)
Lucian Blaga este unul dintre cei mai importanți poeți ai perioadei interbelice, iar poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, care deschide volumul de debut Poemele luminii (1919), este o artă poetică. Textul exprimă concepția autorului despre poezie, cunoaștere și rolul creatorului în fața misterului lumii.
Poezia se încadrează în modernism prin mai multe trăsături. Prima este ambiguitatea limbajului și a ideii poetice: imaginea „corolei de minuni” nu este o floare concretă, ci o metaforă a universului, care poate fi interpretată în mai multe feluri. A doua trăsătură este prozodia modernă: versul liber, cu măsură variabilă și fără rimă, urmează ritmul gândului, nu reguli fixe. De asemenea, lirismul este subiectiv, construit în jurul pronumelui „eu”, iar poezia devine o meditație filozofică.
Tema textului este cunoașterea, mai exact atitudinea poetului față de misterele lumii. O primă idee poetică relevantă apare chiar în incipit: eul refuză să „strivească” tainele întâlnite în cale, adică respinge cunoașterea rațională, care analizează și distruge farmecul lucrurilor. Prin această negație, poetul își afirmă de la început opțiunea pentru o cunoaștere care protejează misterul.
A doua imagine semnificativă este comparația dintre lumina eului poetic și lumina lunii. Așa cum luna nu micșorează, ci sporește taina nopții, poetul îmbogățește misterul lumii prin iubire și intuiție. Opoziția dintre „lumina mea” și „lumina altora” separă cunoașterea poetică, numită de Blaga luciferică, de cea logică, paradisiacă. Pentru eul liric, a înțelege nu înseamnă a explica, ci a adânci necunoscutul.
Un prim element de compoziție relevant este titlul, care coincide cu primul vers. El are forma unei propoziții negative la persoana I, ceea ce evidențiază atitudinea fermă a eului și anunță ideea centrală: refuzul de a distruge frumusețea lumii. Metafora „corola de minuni” sugerează un univers armonios, delicat, care trebuie ocrotit.
Al doilea element este structura bazată pe antiteză. Poezia are trei secvențe: prima afirmă atitudinea eului, a doua dezvoltă opoziția dintre cele două tipuri de cunoaștere, iar a treia, concluzivă, explică motivul alegerii: poetul iubește „flori și ochi și buze și morminte”. Enumerația finală adună elemente ale naturii, ale iubirii și ale morții, adică întreaga existență, iar conjuncția repetată „și” (polisindetul) sugerează bogăția inepuizabilă a lumii. Prin această structură, textul trece de la afirmația personală la justificarea ei filozofică. Astfel, compoziția poeziei reproduce chiar drumul gândirii poetice: de la afirmarea unei atitudini la explicarea ei, ceea ce confirmă caracterul de manifest literar al textului.
În concluzie, poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o artă poetică modernistă reprezentativă pentru Lucian Blaga. Prin metaforă, antiteză și vers liber, poetul își definește creația ca act de iubire și de protejare a misterului, nu ca explicare rece a lui.
Greșeli frecvente
- Confunzi tema (cunoașterea) cu motivele poetice (lumina, corola).
- Spui doar „versul liber” fără să explici ce sugerează — 1p în loc de 3p.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă cele 12p de redactare.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri; „tradiție maioresciană” ca justificare |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă de tip obiectiv” + omnisciență ilustrată |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |