Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a modelului de subiect pentru Bacalaureatul 2018 la Limba și literatura română, profil real/tehnologic. Subiectul I pornește de la însemnările lui Mihail Sebastian din Jurnal 1935–1944 despre primele lecții de schi, Subiectul al II-lea cere rolul didascaliilor într-o scenă din Iertarea de Ion Băieșu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere particularitățile unui text narativ de Camil Petrescu.
Sfat: primele două subiecte sunt identice cu cele de la profilul umanist; diferă doar eseul. La Subiectul al III-lea, baremul punctează separat precizarea curentului (2p), numirea a două trăsături (2p) și ilustrarea lor pe text (2p) — nu sări peste niciuna dintre etape.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul secvenței „tranșând discuția” (6p)
Model: În context, secvența „tranșând discuția” înseamnă „punând capăt discuției” în mod hotărât, fără a mai accepta replici.
2. Ziua opririi la Predeal (6p)
Model: Oprirea la Predeal a avut loc joi: însemnarea este datată sâmbătă, 9 ianuarie, iar autorul spune că s-a oprit acolo „alaltăieri”.
3. Momentul zilei în care începe lecțiile de schi + justificare (6p)
Model: Lecțiile de schi încep dimineața, după cum arată exclamația cu care se încheie prima însemnare: „Ce dimineață fericită!”.
4. Motivul pentru care, în februarie, dispare senzația de „zbor fără direcție” (6p)
Model: În februarie, senzația de amețeală a dispărut deoarece autorul a devenit mai experimentat. El nu se mai simte intimidat de schiuri și de uniformă, iar în timpul coborârii își poate supraveghea și corecta mișcările, folosind frâna cu mai multă siguranță.
5. O trăsătură morală din paragraful al treilea, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 40 de cuvinte): Paragraful al treilea evidențiază ambiția autorului. Contrazicându-l pe cel care îi prezisese eșecul, el se aruncă pe pantă „la nimereală” și reușește o coborâre fără căzături, privindu-și apoi cu umor și cu mândrie propriile „isprăvi”.
Punctaj: 1p trăsătura, 3p prezentarea, 1p limita de cuvinte, 1p exprimarea. Se acceptă și hotărârea, perseverența.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă învățarea unui sport este dificilă sau nu, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Model (≈ 210 cuvinte):
Cred că învățarea unui sport este dificilă la început, dar devine tot mai ușoară pe măsură ce câștigăm experiență.
În primul rând, primele încercări presupun un efort fizic și psihic considerabil. Mihail Sebastian mărturisește în jurnal că, la întoarcere, a căzut „destul de des” și că, în prima zi, totul i s-a părut amețitor și fantastic. Această senzație arată că orice început cere curaj și acceptarea greșelilor.
În al doilea rând, dificultatea scade prin repetare. După trei săptămâni, același autor constată că își controlează mișcările și că a devenit mai prudent, iar echipamentul nu i se mai pare inaccesibil. Asemenea, campioana Simona Halep a povestit în interviuri că a început tenisul la patru ani și că doar antrenamentele zilnice, ani la rând, au transformat un joc dificil într-o a doua natură.
Prin urmare, sportul nu este ușor de învățat, însă dificultatea inițială nu trebuie să ne descurajeze, deoarece perseverența aduce, treptat, siguranță și plăcere.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Iertarea de Ion Băieșu.
Model (≈ 100 de cuvinte):
Notațiile autorului din fragmentul extras din Iertarea de Ion Băieșu creează cadrul scenei și transmit informații pe care replicile nu le spun explicit. Mai întâi, ele precizează spațiul și timpul: o casă de țară, într-o iarnă grea. Apoi, ele construiesc portretul personajelor: părul albit al Liei sugerează trecerea timpului și suferința, iar slăbiciunea lui George arată boala sau deznădejdea. Indicația că soții nu se ascultă unul pe celălalt explică de ce dialogul lor pare o alăturare de monologuri. În sfârșit, notația „Banală” sugerează tonul replicii, iar tăcerea finală a lui George accentuează impresia de neputință.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ de Camil Petrescu.
Cele trei repere (câte 6p) + redactarea (12p):
- Încadrarea: curentul/perioada (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate pe text (2p).
- Tema (2p) + două secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție sau limbaj, analizate (2 × 3p).
Textul ales: Patul lui Procust (1933) (alternativă: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război).
Eseu-model (≈ 440 de cuvinte)
Camil Petrescu este unul dintre scriitorii care au modernizat proza românească interbelică, iar Patul lui Procust, publicat în 1933, este considerat cel mai complex roman al său. Construit din scrisori și dintr-un jurnal, romanul analizează iubirea și autenticitatea trăirii.
Opera aparține modernismului interbelic și se încadrează în romanul psihologic al experienței. Prima trăsătură modernistă este perspectiva subiectivă multiplă: povestea este relatată la persoana I de mai multe personaje — doamna T., Fred Vasilescu și, indirect, poetul Ladima, prin scrisorile sale. Fiecare are acces doar la propria conștiință, astfel încât adevărul devine relativ. A doua trăsătură este autenticitatea: romanul se prezintă ca un dosar de documente reale, cu note de subsol semnate de autor, care pretinde că doar a adunat și a publicat mărturiile personajelor. Literatura imită astfel documentul, ceea ce susține impresia de sinceritate.
Tema romanului este iubirea, înțeleasă ca formă de cunoaștere și ca suferință. O primă secvență relevantă este cea a scrisorilor doamnei T., în care aceasta evocă o iubire veche pentru un bărbat numit doar „X.”, care s-a retras brusc din viața ei. Femeia analizează lucid, dar dureros, această ruptură, iar cititorul înțelege că iubirea neîmplinită i-a marcat întreaga existență. A doua secvență este povestea lui Ladima, reconstituită de Fred din scrisorile găsite după moartea poetului. Ladima, un ziarist sărac, o iubește cu disperare pe actrița Emilia Răchitaru, o femeie vulgară, pe care o idealizează. Sinuciderea lui arată că iubirea poate deveni o iluzie distrugătoare atunci când celălalt este închipuit, nu cunoscut.
Un prim element de structură semnificativ este titlul. El trimite la mitul tâlharului Procust, care își culca victimele într-un pat și le tăia sau le întindea membrele ca să se potrivească exact cu el. Simbolic, titlul sugerează că fiecare om încearcă să-l potrivească pe celălalt după propriile dimensiuni și că societatea îi constrânge pe oameni să se adapteze unor tipare care îi mutilează. Atât Ladima, cât și Fred trăiesc drama acestei nepotriviri.
Al doilea element este compoziția romanului, alcătuită din trei scrisori ale doamnei T., din jurnalul lui Fred, intitulat „Într-o după-amiază de august”, și din epiloguri scrise de autor. Această structură fragmentară permite confruntarea perspectivelor: ceea ce doamna T. nu înțelege despre retragerea lui X. este lămurit, parțial, de mărturisirile lui Fred. În același timp, notele de subsol introduc vocea autorului, care comentează mărturiile ca un editor. Rezultatul este un roman deschis, în care cititorul trebuie să reconstituie singur adevărul.
În concluzie, Patul lui Procust este un roman modernist, al experienței, în care tema iubirii este ilustrată prin perspectivă multiplă, autenticitate, titlu simbolic și compoziție fragmentară. Camil Petrescu arată că omul nu-l poate cunoaște pe deplin pe celălalt și că încercarea de a-l potrivi propriilor iluzii duce la suferință.
Greșeli frecvente
- Spui doar „roman modern”, fără să precizezi curentul și fără două trăsături ilustrate.
- Repovestești povestea lui Ladima fără să o legi de tema iubirii.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul didascaliilor, cu exemple din fragment |
| III | 30p | curent + două trăsături, temă + două secvențe, două elemente analizate, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |