Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a simulării de Bacalaureat 2018 la Limba și literatura română pentru clasa a XII-a, profil real/tehnologic. Subiectul I pornește de la evocarea întâlnirii dintre Cella Delavrancea și sculptorul Constantin Brâncuși, Subiectul al II-lea cere comentariul poeziei Cenușa visărilor de Tudor Arghezi, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere particularitățile unui roman interbelic studiat.
Sfat: primele două subiecte coincid cu cele de la profilul umanist, deci răspunsurile corecte sunt aceleași — formularea ta trebuie însă să fie proprie. La eseu, precizează explicit curentul sau orientarea (de exemplu, realism, roman citadin), apoi cele două trăsături.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul expresiei „de-ale noastre” (6p)
Model: Prin „de-ale noastre”, Brâncuși are în vedere muzica populară românească, pe care o opune pieselor clasice cântate la pian.
2. O caracteristică a atelierului (6p)
Model: Atelierul lui Brâncuși are un aspect primitiv, țărănesc: în încăpere se află o vatră uriașă, iar mobilierul este făcut din lemn masiv, cioplit direct din trunchiuri.
3. Atitudinea lui Brâncuși față de oaspete + justificare (6p)
Model: Inițial, sculptorul se arată sever cu vizitatoarea, după cum reiese din secvența „Brâncuși mă examina fără indulgență.”
4. Motivul vizitei (6p)
Model: Vizita are loc pentru că autoarea a fost intrigată de o sculptură a lui Brâncuși, văzută la un prieten grec pasionat de artă: opera, pe care nu reușise să o descifreze, i-a trezit dorința de a-l cunoaște pe artist.
5. O trăsătură a Cellei Delavrancea, din ultimele două paragrafe, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 40 de cuvinte): Ultimele paragrafe evidențiază sensibilitatea artistică a Cellei Delavrancea. Ea răspunde provocării sculptorului cu o asociere neașteptată, legând forma de alamă de cântecul cocoșului, iar Brâncuși recunoaște că este prima persoană care i-a simțit opera.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă prima impresie contează sau nu la începutul unei prietenii, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Model (≈ 210 cuvinte):
Cred că prima impresie este importantă la începutul unei prietenii, pentru că ea decide, adesea, dacă vom dori să-l cunoaștem mai bine pe celălalt.
În primul rând, primele minute ale unei întâlniri creează sau nu încrederea. Cella Delavrancea câștigă simpatia lui Brâncuși încă de la început, când îi răspunde sincer că știe toate jocurile țărănești și când exclamă spontan, în fața sculpturilor, cât de „vii” sunt. Din acel moment, spune ea, cei doi devin „mai apropiați”. Așadar, o reacție autentică poate rupe gheața imediat.
În al doilea rând, o impresie bună deschide calea unor experiențe comune. Invitația la prânz, primită după ce autoarea ghicește sensul sculpturii, arată că o primă întâlnire reușită duce la o a doua. Asemănător, la o tabără de vară, colega cu care am glumit din prima seară a devenit prietena cu care merg acum la concursuri, pentru că acea primă conversație ne-a făcut să vrem să ne revedem.
În concluzie, prima impresie nu garantează o prietenie, dar o face posibilă, motiv pentru care merită să fim sinceri și deschiși la orice început.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: comentează, în minimum 50 de cuvinte, poezia Cenușa visărilor de Tudor Arghezi, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Model (≈ 110 cuvinte):
Textul arghezian exprimă dezamăgirea și sentimentul sfârșitului unei lumi a idealurilor. Încă din incipit, visurile sunt reduse la cenușă, iar verbul „se cerne” sugerează o cădere lentă și continuă. Imaginea delicată a petalelor albastre scuturate de o gâză contrastează cu tabloul apăsător care urmează. Universul devine haotic: cerul se amestecă cu pământul, orașele par bulgări informi, iar „ghitarele de blesteme” transformă muzica în suferință. Metafora finală a pământului ca moară goală, care macină doar „țărâna visării”, sugerează zădărnicia existenței. Strofele de cinci versuri, cu rimă bogată, și lexicul sumbru („larve”, „pulberea moartă”, „haos”) susțin atmosfera de deznădejde.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui roman interbelic studiat.
Cele trei repere (câte 6p) + redactarea (12p):
- Încadrarea într-un curent/orientare (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două secvențe comentate (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție sau limbaj, analizate (2 × 3p).
Textul ales: Enigma Otiliei de G. Călinescu (1938) (alternative: Ion, Baltagul, Ultima noapte de dragoste...).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
George Călinescu, critic și istoric literar, a publicat în 1938 romanul Enigma Otiliei, considerat o replică românească la romanul balzacian. Opera surprinde lumea burgheziei bucureștene de la începutul secolului al XX-lea, dominată de lupta pentru avere.
Romanul se încadrează în realismul de tip balzacian, cu elemente clasice și moderne. Prima trăsătură realistă este veridicitatea: autorul fixează cu precizie timpul și spațiul (Bucureștiul anului 1909, strada Antim) și descrie amănunțit casele, interioarele și vestimentația, ca expresie a caracterului personajelor. A doua trăsătură este tipologia personajelor: Costache Giurgiuveanu este avarul, Aglae este „baba absolută”, Stănică Rațiu este arivistul, iar Felix este tânărul ambițios. Fiecare personaj reprezintă o categorie umană, construită prin trăsătura dominantă.
Tema romanului este moștenirea, adică lupta pentru averea lui moș Costache, în jurul căreia se construiesc temele paternității și iubirii. O primă secvență relevantă este scena jocului de table din incipit. Felix ajunge seara în casa unchiului și găsește familia Tulea adunată în jurul mesei. Aglae îl primește cu răceală, iar replicile ei arată că îi consideră pe Felix și pe Otilia intruși care amenință moștenirea. Scena fixează încă de la început conflictul principal. A doua secvență este moartea lui moș Costache. Stănică Rațiu, care pândea de mult averea, profită de un atac al bătrânului și îi fură banii pe care acesta îi ținea ascunși sub saltea. Costache moare, iar Otilia rămâne fără nimic. Scena arată cum lăcomia distruge orice sentiment familial.
Un prim element de structură semnificativ este simetria incipitului și a finalului. Romanul începe cu sosirea lui Felix în strada Antim și descrierea casei lui Costache; în final, după ani, Felix revine în aceeași stradă și găsește casa părăsită, în ruină. El își amintește replica bătrânului, care spunea că acolo „nu stă nimeni”. Simetria sugerează trecerea timpului și destrămarea unei lumi.
Al doilea element este tehnica perspectivelor multiple, aplicată mai ales Otiliei. Personajul este văzut diferit de fiecare dintre ceilalți: pentru Felix, ea este o ființă superioară; pentru Pascalopol, o femeie fermecătoare; pentru Aglae, o fată ușuratică. Această tehnică modernă face ca Otilia să rămână o enigmă, justificând titlul romanului, și arată că realitatea depinde de privirea celui care o judecă.
Pe lângă trăsăturile realiste, romanul are și elemente moderne, precum ambiguitatea personajului feminin și interesul pentru psihologia personajelor, ceea ce îl face mai complex decât un simplu roman de moravuri.
În concluzie, Enigma Otiliei este un roman realist balzacian, în care tema moștenirii este ilustrată prin scene semnificative, prin simetria compoziției și prin perspective multiple. Călinescu realizează o frescă a unei societăți în care banul determină relațiile dintre oameni.
Greșeli frecvente
- Numești curentul fără să arăți două trăsături pe text.
- Alegi scene care nu au legătură cu tema precizată.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | comentariu care leagă ideea poetică de figurile de stil |
| III | 30p | curent + două trăsături, temă + două secvențe, două elemente analizate, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |